EXCLUSIV Ucraina propune de doi ani României un acord de interconectare a reţelelor de gaze. România tace

Înainte de a citi răspunsurile, iată cîteva fragmente-cheie

De doi ani, în contetxtul în care actualul acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina expiră la 1 ianuarie 2020, ucrainenii cer un acord de interconectare directă în cele două puncte în care sistemele de transport al gazelor dintre cele două țări comunică, la Medieșu Aurit (Satu Mare) și Isaccea (Dobrogea). Transgaz nu a dat curs solicitării, dar oficial nu a spus nu, din câte se înțelege.

Ucraina are nevoie să transporte gaz prin România pentru a alimenta zona de sud a țării, care primește gaze prin Transnistria, unde există riscuri legate de siguranța aprovizionării.

Fără acordul de tranzit cerut, Ucraina nu va mai putea să asigure gaze României prin punctul de la Medieșu Aurit, pentru a asigura consumul nostru în perioada de vârf, iarna.

Ucraina oferă, aproape gratis, capacitate de înmagazinare a gazelor pe teritoriul ei, care să fie folosită de firmele românești, pentru a stoca gazul și a-l consuma când este nevoie. Ucrainenii spun că este mult mai ieftin pentru consumatorii români, comparativ cu programul Bucureștiului de a construi noi depozite în România.

Întrebările și răspunsurile

Care a fost, în detaliu, propunerea dvs. către Transgaz, cu privire la posibilitatea de tranzit a gazelor din România în Ucraina prin punctul Isaccea și cea a livrării de gaze din rețeaua ucraineană către România în punctul Medieșu Aurit?

Țările noastre sunt interdependente pentru a asigura securitatea aprovizionării. Ucraina, de zeci de ani a transportat gazul rusesc în România și a acoperit vărful de cerere din România în timpul iernii în România prin punctul de interconectare Medieșu Aurit. Suntem gata să continuăm cooperarea, dar ar trebui făcuți mai mulți pași din partea Transgaz. În primul rând, trebuie să semnăm acorduri de interconectare directă între OTS (opratorii de transport și sistem-Transgaz, respectiv Naftogaz-n.red.)  ale ambelor țări și, în al doilea rând, Transgaz ar trebui să ofere capacități de ieșire din România în Ucraina tuturor vânzătorilor, bazate pe principii transparente și competitive, conform reglementărilor energetice ale UE.

 În calitate de partener prudent,  înțelegem importanța noastră pentru asigurarea securității aprovizionării în România, dar avem nevoie de o cooperare activă din partea ambelor  părți.

Este posibil, din punct de vedere tehnic,  exportul de gaz din rețeaua românească în cea a Ucrainei pe la Isaccea, în acest moment?

Din câte știm, presiunea în sistemul național din România nu este suficientă pentru a exporta în Ucraina prin ambele puncte (Medieșu Aurit și Issacea).

Astfel, exportul în Ucraina este posibil în prezent doar prin conducta T-1 (prima dintre cele trei conducte de tranzit din Dobrogea, Isaccea-Negru Vodă-n.red.), ceea ce, de facto , înseamnă exportul din Bulgaria prin România către Ucraina.

De ce are nevoie Ucraina de gaz din România prin punctul Isaccea?

În primul rând, aceasta este o obligație a României – de a permite utilizarea gratuită a tuturor punctelor de interconectare pentru toți expeditorii. Ambele puncte, Medieșu Aurit și Issacea-1, sunt deja în afara rezervării pe termen lung a Gazprom, astfel încât acestea trebuie să fie accesibile tuturor expeditorilor fără nicio restricție.

În al doilea rând, din punctul de vedere al securității aprovizionării, atât a Moldovei, cât și a Ucrainei, avem nevoie de o cale alternativă de aprovizionare prin Issacsea-1 către sudul Ucrainei, deoarece furnizarea în această zonă se face prin Transnistria, unde vedem riscuri semnificative de întrerupere a aprovizionării.

Dacă tranzitul gazelor rusești prin Ucraina s-ar opri în această iarnă, Ucraina ar avea suficient gaz pentru a trimite în România în timp util, prin punctul Medieșu Aurit, așa cum ați propus?

În prezent, în depozitele ucrainene avem 21 de miliarde de metri cubi (bcm), care vor fi suficiente pentru a acoperi nevoile Ucrainei, dar există și capacitate de stocare gratuită de 10 bcm pentru alți expeditori, inclusiv români.

În această primăvară am abordat oficial guvernul român cu propunerea de a crea un stoc suplimentar de gaz în depozitele noastre dedicate consumatorilor români, dar nu am primit niciun răspuns.

Dacă există gaze stocate de expeditorii români în depozitele noastre, suntem capabili să livrăm gaz la punctul Medieșu Aurit așa cum am făcut-o de zeci de ani. În fiecare iarnă, livrăm gaze către Medieșu Aurit pentru a acoperi vârful de cerere în România de Nord.

Presupunem că în vârful de consum sistemul național românesc nu poate furniza acolo volumele necesare de gaz. Am propus Transgaz să semnăm un Acord de interconectare direct, pentru toate punctele de interconectare, inclusiv Medieșu Aurit, dar nu am primit încă un răspuns.

Fără un acord de interconectare, nu vom putea livra gaze în România, ceea ce înseamnă un risc semnificativ pentru aprovizionarea României. Am propus semnarea unui accord de interconectare pentru ambele puncte, Issacea-1 și Medieșu Aurit, în același timp, pentru a garanta securitatea aprovizionării, atât pentru consumatorii români, cât și pentru cei ucraineni.

Când ați făcut solicitarea către Transgaz și care a fost răspunsul Transgaz la solicitarea dvs.?

Tot discutăm de doi ani.

Aș dori, de asemenea, să menționez că, în conformitate cu ultimele prognoze ale ENTSO-G (Asociația Europeană a operatorilor de transport și sistem în domeniul gazelor-n.red), România ar putea fi afectată de întreruperea tranzitului prin Ucraina.

Considerăm că putem ajuta România punând la dispoziție capacitățile noastre de înmagazinare pentru a crea un stoc de gaz care ar putea fi utilizat în caz de întrerupere a tranzitului.

În general, credem în posibilitatea unei cooperări strânse între țările noastre. De exemplu, pe 7 octombrie, un oficial al Autorității de Reglementare din România a anunțat un plan de creștere a capacității de stocare a gazelor naturale. Conform proiectului, capacitățile de stocare a gazelor vor crește de la 3,1 miliarde de metri cubi la 6 miliarde de metri cubi, ceea ce va fi egal cu jumătate din consumul anual de gaz natural al României. Implementarea planului va dura aproximativ trei ani și va costa 3,36 miliarde EUR.

De remarcat este faptul că în prezent există o capacitate gratuită de 10 miliardede metri cubi în Ucraina. Suntem gata să oferim această capacitate companiilor românești, la un cost de sub 1 Euro pe MWh, per ciclu de stocare. Adică un ciclu de înmagazinare a trei miliarde de metri cubi în depozitele din Ucraina costă aproimativ 21 de milioane de euro. Față de 3,36 miliarde de euro pentru a construi noi capacitate de stocare! De 160 de ori diferența. Această diferență va fi plătită în final de consumatorii români. Sunt foarte surprins de poziția Autorității de Reglementare din România, care trebuie să aibă în primul rând grijă de interesele consumatorilor.