Gazele ruseşti vor ocoli din vară Ucraina şi România. Cât de pregătiţi suntem pentru noua situaţie

25 02. 2015
gaze__gaz__teava_gaz_70889900_47344000

Odată ce gazoductul ce transportă gaz din Rusia către Turcia , pe sub Marea Neagră, va fi finalizat, Gazprom va renunţa la conductele care tranzitează Ucraina, adică şi la cele două ţevi din Dobrogea, de pe relaţia Isaccea – Negru Vodă, şi la conducta care intră în România în partea de nord, la Medieşul Aurit.  Practic, de la anul, gazul rusesc nu va mai tranzita România şi nu va mai ajunge deloc în ţară, din moment ce ambele surse de import din Rusia sunt conducte care trec prin Ucraina.

„Gazoductul către graniţa dintre Grecia şi Turcia va reprezenta o sursă alternativă de export, care, în combinaţie cu deja existentele Nord Stream, Blue Stream şi Yamal – Europe, vor securiza tot exportul de gaz al Rusiei şi vor face posibilă abandonarea coridorului de tranzit prin Ucraina”, se arată pe site-ul Gazprom.

Conducta Turkish Stream este deja în construcţie şi va deveni funcţională la sfârşitul anului viitor.

„Am convenit să planificăm munca astfel încât să ne permită să semnăm un acord interguvernamental pentru construirea gazoductului în prima jumătate a acestui an. Prin urmare, gazoductul va livra primele gaze către Turcia în decembrie 2016”, a spus recent preşedintele Gazprom Alexei Miller în cadrul unei întâlniri cu ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz.

Ce pierde România

Aparent, nimic. În prezent, necesarul de gaze al României este acoperit în proporţie de peste 95% din surse interne. Petrom şi Romgaz nu sunt la capacitate maximă de producţie, deci, în condiţiile în care va apărea un deficit de gaze pe piaţă, cele două companii locale pot creşte producţia. Mai mult, se pot face importuri de gaze din Vest prin gazoductul Arad – Szeged, iar peste patru ani România va beneficia de gazele din Marea Neagră pe care le vor exploata Petrom şi ExxonMobil.

În ceea ce priveşte taxele încasate de Transgaz din tranzit, rămân valabile cele pe care Gazprom le plăteşte pentru Isaccea – Negru Vodă Tranzit 3, iar pentru Tranzit 2 se va face licitaţie pentru rezervare capacitate deschisă tuturor firmelor care doresc să trasnporte gaze prin România.

Pentru Tranzit 2 Isaccea – Negru Vodă, contractul de rezervare de capacitate de către Gazprom expiră în a doua jumătate a acestui an. Pentru Tranzit 3, contractul expiră în 2023, iar ruşii, chiar dacă nu vor mai transporta gaze prin Dobrogea, tot trebuie să plătească pentru tranzit încă 8 ani, pentru că acest contract este de tipul carry or pay.

Tranzit 1 este rezervată de Bulgartransgaz până la sfârşitul lui 2016.

„Vom face licitaţie în a adoua parte a acestui an pentru rezervare capacitate pe Tranzit 2. Orice firmă poate participa. În perspectivă, dacă ruşii renunţă la tranzitul de gaze prin România, avem şanse să devenim magistrală de transport regională. Pe la noi vor putea circula gaze din sudul Europei către Vest şi invers”, explică Petru Văduva, director general Transgaz.

Compania de stat Transgaz încasează anual aproape 268 de milioane de lei (61 de milioane de euro), din tranzitul gazelor naturale pe teritoriul României, potrivit raportului administratorilor Transgaz. Banii provin de la ruşi, prin Gazprom Export, care au un contract de exclusivitate cu Transgaz pentru tranzitul de gaze pe conducta Isaccea – Negru Vodă, care leagă Ucraina de Bulgaria.

Activitatea de tranzit nu este reglementată, tarifele practicate fiind negociate între Gazprom, Transgaz şi Bulgargaz. „Plata serviciilor se face în valută, în funcţie de capacitatea comandată”, se arată în raport.

Indiferent de cantitatea de gaze care tranzitează România, ruşii plătesc aproximativ aceeaşi sumă anual, pentru că rezervă mereu aceeaşi capacitate, al cărei cuantum exact rămâne secret. Capacitatea maximă a celor trei conducte magistrale Isaccea – Negru Vodă este de 28 de miliarde de metri cubi anual, însă ruşii nu transportă această cantitate. Cât transportă este secret, pentru că rezervările de capacitate constituie secret comercial.

Suma pe care o încasează Trangaz în fiecare an este relativ constantă, 68 de milioane de euro în 2013, circa 60 de milioane de euro în 2011 şi 2012, ceea ce reprezintă aproape o cincime din totalul veniturilor Transgaz.

Cele trei conducte magistrale din Dobrogea sunt separate total de Sistemul Naţional de Transport al Transgaz. Magistralele au fost construite în perioada 1974-1996 şi au un diametru cuprins între 1 şi 1,2 metri.

În ultimii opt ani, România şi-a scăzut constant dependenţa de gazele ruseşti. De la 6 miliarde de metri cubi anual, circa o treime din consum, cât se importau în 2007, acum se mai importă până în 500 de milioane de metri cubi pe an, circa 5% din necesarul total. Gazul rusesc este cu circa 50% mai scump decât cel românesc.

…din cenuşa South Stream

Turkish Stream a apărut ca proiect după ce South Stream, gazoductul care urma să aprovizioneze Europa Sudică prin Bulgaria, a eşuat. Conform Gazprom, „cele patru linii ale gazoductului vor avea o capacitate combinată de transportare de 63 de miliarde de metri cubi pe an. 660 de kilometri din traseul gazoductului vor urmări vechiul coridor South Stream, iar 250 de kilometri vor fi construiţi pe un traseu nou către partea europeană a Turciei”.

Gazprom va suporta costurile aferente traversării Mării Negre a conductelor de gaz. Pe teritoriul Turciei lucrările vor fi dezvoltate împreună cu Botaş, compania naţională a infrastructurii de gaze şi petrol.  Cotele de participare la proiect ale celor două companii urmează să fie specificate în întâlnirile viitoare.