Washingtonul se opune ferm acestui gazoduct, aproape finalizat, care trece prin Marea Baltică, dar nu şi prin Ucraina, ameninţând să priveze această ţară de o parte din veniturile colectate asupra tranzitului, dar şi de un mijloc de presiune asupra Moscovei. În cele din urmă, Joe Biden a ajuns să renunţe la impunerea de sancţiuni pentru a bloca proiectul, apreciind că este prea târziu şi că este mai bine să mizeze pe cooperarea cu Germania – favorabilă Nord Stream 2.
Aceşti paşi înapoi i-au atras preşedintelui american critici din partea republicanilor, dar şi a multor personalităţi din propria tabără.
În cursul vizitei sale la Washington săptămâna trecuta, Angela Merkel a reafirmat că Ucraina ar trebui să rămână „o ţară de tranzit” pentru gazul rusesc, în timp ce Joe Biden a spus ca împărtăşeşte cu cancelarul german „convingerea ca Rusia nu trebuie lăsată să folosească energia ca o armă pentru a constrânge sau a ameninţa vecinii săi”.
La întrebarea de a şti dacă un acord este iminent în acest dosar între cele două ţări aliate, Casa Albă şi Departamentul de Stat al SUA au afirmat marţi că un anunţ va fi făcut „în curând”.
„Germanii au făcut propuneri utile şi am reuşit să înregistrăm progrese în privinţa măsurilor pentru a se ajunge la acest obiectiv comun”, menit „să evite ca Rusia să utilizeze energia ca o armă”, a spus în faţa presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.
„Ne-am consultat îndeaproape cu Ucraina şi Polonia (…), am discutat cu alte ţări care ar putea fi afectate de Nord Stream 2 (…) şi am luat în considerare ideile lor în dialogul nostru cu Germania”, a adaugat el.
„Nu pot anunţa încă nimic definitiv, dar cred că voi putea spune mai multe despre asta în curând”, a explicat Ned Price, potrivit AFP.