Gazprom intenţionează să-şi suspende livrările de gaze via Ucraina după 2019

Economica.net
14 04. 2015
gazprom_vadovas_aleksejus_milleris_50571832b63e8_33721900

În cadrul unei conferinţe dedicate securităţii energetice şi care a avut loc la Berlin, Miller a admis că modelul activităţii monopolului rus în Europa se destramă, acuzându-i de aceasta pe consumatorii europeni şi conducerea UE, căreia i-a şi atribuit responsabilitatea pentru eventualele consecinţe, care ar putea să meargă inclusiv până la sistarea livrărilor de gaze ruseşti, potrivit ziarului rus.

Moscova se declară pregătită să continue dialogul, inclusiv asupra noilor reguli impuse de Bruxelles, dar spune că discuţiile vor fi dure. Într-o astfel de situaţie, cel mai plauzibil pare scenariul orientării UE către sursele alternative de aprovizionare cu gaze, inclusiv din Iran, opinează publicaţia citată.

Într-un discurs, care a fost difuzat de canalul public Rossia-24, şeful Gazprom a descris în detaliu starea relaţiilor ruso-europene în domeniul gazelor. Principala problemă vizează, în opinia sa, faptul că, în relaţiile sale cu Rusia, UE doreşte să scape de interdependenţa care a caracterizat contractele pe termen lung, ce au fost în vigoare peste 40 de ani.

În prezent, ‘în mod deliberat şi unilateral’, UE caută să atribuie toate riscurile – cerere, preţuri, tranzit şi crearea de capacităţi de extracţie şi transport – furnizorului de gaze’, ceea ce creează mari dificultăţi Gazprom, susţine Miller. ‘Europa trebuie să dea un răspuns clar şi precis – are ea nevoie sau nu de această bază de resurse?’, a continuat directorul monopolului rus de gaze.

Referindu-se la crearea uniunii energetice a UE, Miller a spus că în cazul în care Comisia Europeană va dori să stabilească un preţ unic pentru importul gazelor din Rusia, ‘acesta nu va fi cel mai mic dintre preţurile la care noi furnizăm gaze în Europa’.

Mai mult, pentru prima oară un responsabil de acest rang al Gazprom a ameninţat cu sistarea livrărilor de gaze, notează Kommersant. Până acum, autorităţile ruse şi conducerea monopolului au insistat că nu vor încălca unilateral obligaţiile contractuale faţă de clienţii europeni. Potrivit ziarului rus, înăsprirea tonului Moscovei se explică prin temerile că Europa va încerca să împiedice realizarea proiectului de gazoduct ‘Turkish Stream’, aşa cum s-a întâmplat deja în decembrie 2014 cu ‘South Stream’. Miller a subliniat că ‘South Stream’ a fost ‘blocat doar în scopul menţinerii statu quo-ului pentru tranzitul via Ucraina’.

‘Turkish Stream’ a fost, de asemenea, conceput ca o rută ocolitoare şi devine una din cele mai presante probleme a relaţiilor ruso-europene. Miller a dedicat acestui proiect jumătate din alocuţiunea rostită în urmă cu o zi la Berlin, despre care experţii spun că a fost organizată special în scopul ca Moscova să-şi expună poziţia în chestiuni-cheie energetice şi să trimită un avertisment UE că s-ar putea reorienta spre Asia cât de curând.

Noua conductă este destinată să transporte gazele ruseşti până la graniţa cu Turcia şi cu Grecia, a afirmat Miller, adăugând că toate riscurile legate de construcţia unor gazoducte care să preia din acest punct gaze ‘stau pe umerii Comisiei Europene’.

După 2019, când expiră actual contract privind tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina, Gazprom intenţionează să suspende tranzitul de gaze prin această ţară, a avertizat Aleksei Miller.

În contractele Gazprom cu europenii este menţionat nodul de intrare a gazelor ruseşti în Baumgarten (Austria), din direcţia ucraineană. De aceea, oprirea livrării de gaze către acest hub ar fi o încălcare a contractului. Gazprom este gata să pună în aplicare acest scenariu, a sugerat Miller.

În acelaşi timp, şeful Gazprom a spus că Rusia ar putea să participe la crearea de facilităţi de transportare a gazelor de la frontiera Greciei şi a Turciei, în condiţiile celui de-al Treilea pachet energetic, despre care până acum nici nu dorea să audă şi chiar a vrut să-l conteste la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), şi să discute modele de cooperare, inclusiv în cadrul uniunii energetice, relevă publicaţia amintită.

La solicitarea Kommersant, Comisia Europeană nu a dorit să reacţioneze la ‘comentariile’ şefului Gazprom, limitându-se să afirme că ‘nu face comentarii la comentarii’.