Gazprom îşi va majora cota de piaţă în UE, după exporturi record în 2016

De asemenea, gazoductul va conduce şi la o diminuare a tranzitului gazelor naturale ruseşti via Ucraina.

Potrivit lui Alexei Miller, livrările de gaze naturale ruseşti destinate Europei via Ucraina vor scădea după 2020, dar nu se vor opri complet, aşa cum ameninţa anterior Moscova, după inaugurarea noului gazoduct prin Marea Baltică.

În prezent, Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar jumătate din aceste livrări trec prin Ucraina. Cota de piaţă a Gazprom în Europa a crescut în ultimele două decenii iar Alexei Miller crede că poate creşte în continuare în pofida îngrijorărilor UE că blocul comunitar depinde prea mult de livrările de energie din Rusia.

‘De la începutul lui 2017, ne-am depăşit recordurile stabilit în 2016 cu aproape 10%. În consecinţă, ne putem aştepta la noi recorduri în acest an, iar cota Gazprom pe piaţa europeană va creşte’, a declarat Alexei Miller.

Anul trecut, Gazprom a vândut în Europa o cantitate record de 179 miliarde metri cubi de gaze naturale, profitând de scăderea preţului petrolului, pe baza căruia este calculat şi preţul gazelor naturale, precum şi de temperaturile scăzute de pe continentul european. Oficialii grupului rus cred că în următorii 15 ani Gazprom va putea livra anual Europei o cantitate suplimentară de 100 de miliarde de metri, cantitate de care vechiul continent va avea nevoie până în 2035 pe măsură ce producţia internă de gaze va scădea.

‘Scăderea producţiei de gaze în Marea Nordului precum şi în alte state UE va deveni un factor foarte important…Având în vedere aceste evoluţii, cota de piaţă a Rusiei va creşte’, prognozează Alexei Miller.

Însă Uniunea Europeană încearcă să îşi reducă dependenţa de Rusia după de un deceniu de dispute între Rusia şi Ucraina pe tema preţului gazelor naturale a dus la întreruperi severe în aprovizionarea clienţilor europeni în perioadele de iarnă. În plus, implicarea Moscovei în criza din Ucraina a făcut Europa şi mai reticentă în a se baza pe Rusia pentru aprovizionarea cu energie.

‘Nu cred că este corect să vorbim de dependenţă. Este vorba de o dependenţă reciprocă: atunci când noi investim în dezvoltarea de zăcăminte şi construcţia de conducte, Gazprom se bazează pe cererea viitoare şi de fapt depinde de piaţa europeană la fel de mult cum Europa depinde gazul rusesc’, susţine Alexei Miller. Europa ‘ar putea să îşi obţină gazele naturale din orice altă parte’ având în vedere investiţiile sale în terminale de gaze naturale lichefiate, însă gazele livrate prin conducte rămân o variantă mai ieftină, a spus Miller. ‘Gazele naturale livrate prin conducte sunt mai avantajoase comparativ cu GNL, iar acest lucru va fi valabil şi în viitor’, afirmă directorul Gazprom.

Grupul rus Gazprom aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe via Belarus şi Polonia precum şi gazoductul Nord Stream care face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică.

Gazprom vrea să dubleze capacitatea gazoductului Nord Stream, iar luni a semnat un acord cu un număr de cinci companii energetice europene, printre care se numără şi grupul austriac OMV, care au acceptat să furnizeze jumătate din finanţarea necesară pentru proiectul în valoare de 9,5 miliarde de euro vizând construirea gazoductului Nord Stream 2.

Statele membre UE din Europa de Est precum şi satele baltice susţin că un nou gazoduct care să transporte gaze naturale ruseşti via Marea Baltică va face din UE un prizonier al Moscovei. Aceasta în condiţiile în care anterior Gazprom a ameninţat că va înceta să mai livreze gaze naturale Europei via Ucraina atunci când gazoductul Nord Stream 2 va fi gata, iar actualul acord de tranzit cu Ucraina expiră în 2020.

Cu toate acestea, marţi Alexei Miller a apreciat că este posibil să mai fie livrate gaze naturale şi prin Ucraina. ‘Suntem deschişi la negocieri însă nu putem vorbi decât despre volume mult mai mici, de ordinul a aproximativ 15 miliarde metri cubi pe an pentru ţările care se învecinează cu Ucraina’, a spus Miller.

Sistemul de gazoducte din Ucraina are capacitatea de a asigura tranzitul a 120 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an şi a fost principala rută pentru livrarea de gaze naturale ruseşti către Occident din perioada URSS. În ultimii ani însă livrările au scăzut până la 50-80 miliarde metri cubi pe măsură ce Gazprom a construit noi conducte care ocolesc Ucraina.

Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi nemţii de la Wintershall.