Gazprom nu va solicita ajutor de stat pentru că are forţa să reziste crizei economice din Rusia

Oficialul a explicat că, în 2014, Gazprom şi-a redus datoria cu 10% şi deţine rezerve de numerar estimate la 20 miliarde de dolari, beneficiind de pe urma deprecierii rublei, scrie Agerpres.

Luna aceasta, conducerea companiei ruse va revizui bugetul de 840 de miliarde de ruble (13 miliarde de dolari) stabilit pentru acest an şi va derula ‘teste de stres suplimentare’ într-un scenariu în care preţul barilului de ţiţei se situează la 40-50 de dolari, a anunţat Andrey Kruglov.

Economia rusă este afectată de declinul preţului ţiţeiului şi de deprecierea rublei. Dar, în prezent, companiile de stat concentrate pe exporturi, cum ar fi Gazprom, beneficiază de pe urma deprecierii rublei, deoarece obţin venituri în dolari şi majoritatea costurilor sunt în ruble.

‘Spre deosebire de alţi jucători de pe piaţă, începutul crizei a prins Gazprom într-o situaţie financiară excelentă. Într-o perioadă în care preţul ţiţeiului a fost ridicat, noi nu am făcut achiziţii majore. Nu ne-am bazat estimările pe termen lung pe un preţ al barilului de ţiţei de 90 de dolari’, a afirmat directorul financiar al Gazprom.

Veniturile companiei ar urma să scadă anul acesta cu 14%, conform analiştilor intervievaţi de Bloomberg, dar Kruglov a refuzat să comenteze estimările privind câştigurile.

Gazprom intenţionează să rămână una dintre cele cinci cele mai mari companii energetice din lume în funcţie de profitul înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare (EBITDA), a explicat Kruglov, adăugând că datoria pe termen scurt a companiei se ridică la şapte miliarde de dolari.

Săptămâna trecută, Gazprom a decis să îşi reducă cheltuielile de capital pentru acest an cu aproape opt miliarde de dolari, până la 30 de miliarde de dolari, în condiţiile în care evoluţiile politice şi de piaţă creează un mediu de afaceri dificil.

În ultimele şase luni, preţul petrolului s-a înjumătăţit, ceea ce a afectat în mod dramatic veniturile producătorilor de energie. În plus, Gazprom a fost afectat şi de tensiunile politice dintre Rusia şi Occident din cauza crizei din Ucraina, cea mai importantă ţară pentru tranzitul gazelor naturale ruseşti spre clienţii Gazprom din Uniunea Europeană. În trimestrul al treilea al anului trecut, profitul net al Gazprom a înregistrat o scădere de 60%, după ce exporturile sale spre Ucraina au fost oprite din cauza unei dispute pe teme preţului.

Gazprom a precizat că a decis să-şi scadă cheltuielile de capital cu aproape opt miliarde de dolari între 2014 şi 2015, până la 30 de miliarde de dolari, în scădere faţă de un vârf de aproape 44 de miliarde de dolari pe an între 2010 şi 2013.

În pofida reducerii cheltuielilor de capital, Gazprom a ţinut să sublinieze că nu vor fi afectate planurile sale de a construi un gazoduct spre China până la finele acestui deceniu. În luna mai a anului trecut, Gazprom şi grupul chinez CNPC au semnat un acord de furnizare de gaze naturale pe o perioadă de 30 de ani. Gazprom ar urma să livreze anual Chinei o cantitate de 38 de miliarde metri cubi de gaze naturale printr-o nouă conductă denumită ‘eastern route’, începând din 2018.

Gazprom este cel mai mare exportator mondial de gaze naturale, în principal via conducte spre Europa dar furnizează şi gaze naturale lichefiate spre Asia. Compania are de asemenea operaţiuni în domeniile producţiei de petrol şi energie electrică.