Geoană: Există o discuţie avansată ca CEC Bank să devină o bancă de dezvoltare a IMM

 „Trebuie făcută o bancă de dezvoltare care să se bazeze pe forţa CEC şi pe alte instrumente colaterale. Propunea va fi făcută marţi. Nu pot să stau cu un sistem bancar care, în condiţii de criză, a stopat finanţarea către economia reală. Există o discuţie avansată cu privire la transformarea CEC într-o bancă de dezvoltare pentru IMM-uri. Mai ales că antreprenorii români au fost cei mai văduviţi de finanţare şi capitalîn această criză. CEC va fi, în continuare, o bancă a micilor deponenţi şi va rămâne cu garanţia suverană a statului român, dar se va capitaliza şi îşi va îndrepta cu prioritate investiţiile şi creditele către IMM şi către agroindustrie. Nu pot să vă spun dacă Guvernul va adopta soluţia profesioniştilor din ţară sau va adopta o soluţie venită de afară. Dar ceva se va întâmpla”, a spus Mircea Geoană.

CEC Bank a încheiat anul trecut cu un profit brut de circa 65 de milioane lei, aproape dublu faţă de rezultatul din 2012, au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale, în luna ianuarie a acestui an.

„Din datele preliminate, CEC a încheiat anul cu profit, dar va trebui să vedem rezultatele auditate, singurele care pot fi luate în calcul. O imagine mai exactă vom avea în martie-aprilie. De obicei, la CEC nu este o diferenţă mare între profitul brut şi rezultatul net. Dacă rămâne nivelul actual al profitului brut, cam de 65 de milioane lei, probabil vom vedea un câştig net de 55-60 milioane lei”, au mai precizat sursele citate.

CEC a încheiat anul 2012 cu un profit brut de 33,5 milioane lei, în scădere cu 57% faţă de 2011, când profitul brut al băncii era de 78,1 milioane lei.

Premierul Victor Ponta a declarat luna trecută că, în calitatea sa de ministru interimar de Finanţe, îl va demite pe Radu Gheţea din fruntea CEC Bank. Premierul a mai spus că proiectul de ordin de schimbare a lui Gheţea de la CEC a fost deja pregătit de fostul ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu. „Sunt nişte proceduri, eu semnez ordinul probabil luni”, a spus Ponta, arătând că fostul ministru al Finanţelor „nu a mai apucat să-l semneze”.

CITEȘTE ȘI Ponta îl dă afară pe Gheţea de la CEC

La câteva zile de la anunț, propunerea premierului pentru postul de director al băncii a fost secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Enache Jiru.

CITEȘTE ȘI Enache Jiru, cel propus de Victor Ponta la conducerea CEC

După ce a apărut informaţia potrivit căreia Ioana Băsescu a primit un credit de un milion de euro de la CEC pentru achiziţia a 290 de hectare de teren agricol în Călăraşi, fostul ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat că a fost sunat de preşedinte, care ar fi intervenit pentru ca Gheţea să rămână în funcţie la CEC. Ministerul Finanţelor este acţionarul majoritar al CEC, singura banca comercială cu capital de stat.

Deşi i s-a cerut atunci demisia lui Gheţea, Daniel Chiţoiu a declarat că „dacă banca a performat sub actuala conducere, rămâne pe funcţie; nu a performat, nu rămâne pe funcţie”.

Ce s-a întâmplat cu CEC de când e Gheţea preşedinte

Gheţea a venit în 2007 la CEC Bank, de la Alpha Bank, odată cu adoptarea noii strategii de dezvoltare. Banca de stat trebuia să facă trecerea de la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, percepută ca o bancă de depuneri, la o bancă universală şi să fie privatizată – obiectiv amânat sine die în momentul de faţă.

CEC a trecut printr-un proces de rebranding, ce trebuia să coste 150 de milioane de euro, şi care a constat şi în schimbarea identităţii vizuale. Sigla băncii a fost schimbată cu, deja, celebra frunză de stejar şi imaginii băncii i s-au adăugat şi numeroase ghinde, totul pe un fond verde. Deşi nu toată lumea a apreciat noua imagine a CEC, se pare rebrandingul a fost unul de impact, după cum o arată măsurătorile de la acea vreme, mai ales că a fost însoţit şi de o campanie media destul de puternică cu mesajul de încurajare uşor mioritic „Hai că se poate!”.

Cert este că după 2006 banca a cunoscut o creştere semnificativă a activităţii, cu un ritm superior mediei sistemului mai ales după 2008. Activele băncii au crescut cu 280% în perioada 2006-2012, faţă de o medie pe sistem de 124%.

În 1990, Casa de Economii şi Consemnaţiuni deţinea o trime din activele bancare. Cota de piaţă a CEC a scăzut însă în timp, mai ales după ce grupurile străine au intrat în România, astfel că în 2006 aceasta se afla la 4%, nivel la care s-a învârtit până în 2009, când a sărit la 6,3% (locul 5 în sistem), pe măsură ce băncile care au fost mai agresive anterior au oprit creditarea. În 2012, CEC Bank ocupa poziţia a 4-a, în urma BCR, BRD şi a Băncii Transilvania, fiind singura bancă cu capital românesc din top 10.

În 2006, CEC Bank avea active de 7,1 miliarde de lei (dintre care 3,2 miliarde de lei credite) şi depozite de 5,7 miliarde de lei. În 2012, banca a ajuns să deţină active de 26,9 miliarde de lei (dintre care credite de 11,9 miliarde de lei) şi depozite de 19,4 miliarde de lei.

CEC a avut tot timpul un exces de lichiditate graţie depozitelor numeroase atrase de la clientelă, chiar dacă nu a oferit tot timpul cele mai bune dobânzi. Se pare că imaginea de bancă de depuneri a ajutat CEC, precum şi imaginea de bancă sigură, în ciuda asocierii de la sfârşitul anilor 90 şi începutul anilor 2000 cu scandalul FNI. Spre exemplu, în toamna anului 2008, când cursul de schimb şi piaţa interbancară au fost lovite de ieşirile de capital din ţară, în ceea ce Banca Naţională a numit un atac speculativ, în timp ce depozitele în sistem scădeau, depunerile atrase de CEC au cunoscut o creştere spectaculoasă. De altfel, în intervalul 2007-2012, depozitele în sistem s-au dublat, iar cele de la CEC au crescut cu 240%.

Şi în privinţa creditelor CEC Bank a înregistrat o creştere mai mare decât media sistemului în perioada 2006-2012: 280% vs. 160%.

În acest interval s-a schimbat şi structura portofoliului de credite. De la o bancă de retail, axată în principal pe clienţii persoane fizice, CEC a pus un accent mai mare pe creditarea firmelor.

Astfel, cota creditelor acordate persoanelor fizice în total credite a scăzut de la 79% în 2006 la 37% în 2012 şi cota finanţărilor pentru persoane juridice a crescut la 55% de la 20%. Doar anul trecut creditele acordate PJ au crescut în volum cu 32%. În categoria persoanelor juridice intră şi autorităţile publice locale. Banca de stat a acordat credite primăriilor de aproape un miliard de lei, sumă ce reprezintă 8% din portofoliu, faţă 36 de milioane de lei şi o cotă de 1% în 2006.

Pe categorii de activitate, CEC finanţează în special industria, agricultura şi comerţul. Aproape un sfert din creditele restante ale băncii vin din comerţ, pentru o cotă similară fiind responsabilă şi industria.

Concentrarea pe creditarea persoanelor juridice a dus şi la creşterea ratei creditelor neperfomante. În decembrie 2012, aceasta se afla la 19,5% faţă de o medie pe sistem de 18,24%. Gheţea declara că CEC nu poate scoate creditele neperformante din bilanţuri într-un vechicul special, aşa cum fac alte bănci comerciale private din sistem, pentru că acesta ar trebui capitalizat de către stat şi că banca nici nu a vândut până acum astfel de creanţe.

Numărul clienţilor persoane fizice a crescut de la 2,9 milioane la 3,3 milioane, iar cel al persoanelor juridice de la 76 de mii la 147 de mii.

Gheţea a moştenit la CEC o reţea de sucursale întinsă dar ineficientă. Spre exemplu, din cele 1.404 unităţi deţinute în 2007, 878 se aflau în mediul rural. În 2012 mai erau active 1.128 de unităţi, dintre care 857 au fost şi modernizate.

În privinţa personalului, CEC a dus mai degrabă o politică socială de restrucutrare. Numărul angajaţilor a scăzut de la 6.800 la 6.548 în cei cinci ani, în principal prin pensionări. În timp ce în restul sistemului bancar, mai ales în 2012, cele mai multe băncile au făcut restructurări puternice de personal, în căutarea eficientizătii, la CEC numărul angajaţilor a rămas relativ constant după 2010.

CEC este una dintre băncile care a reuşit să rămână pe profit chiar şi în criză, în ciuda ratei ridicate a creditelor neperformante, asta pentru că banca a crescut constant activitatea de creditare. Anul trecut, CEC a avut un profit net de 37 de milioane de lei şi o rentabilitatea a capitalurilor proprii de 2,2%, faţă de o medie negativă de -5,92% în sistem – acesta a fost pe pierdere netă anul trecut şi ROE este negativă de trei ani.. 2012 a fost anul cu cel mai redus nivel al ROE pentru CEC. Anul cel mai profitabil pentru CEC a fost 2008, când banca a obţinut un rezultat net de 100 de milioane de euro (aproximativ 370 de milioane de lei), însă în acel an a intrat şi rezultatul vânzătii societăţii de asigurare Asiban (aproximativ 90 de milioane de lei).