Geolog: Valoarea metalelor rare din zăcămintele de la Roşia Montana, mai mare decât a aurului

„Zăcămintele de titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu şi wolfram sunt evidenţiate calitativ şi cantitativ în documentaţia pe care Roşia Montana Gold Corporation a cumpărat-o de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale”, a declarat, luni, pentru AGERPRES, fostul geolog şef al minelor de la Roşia Montană.

El susţine că prin exploatarea acestor metale rare, nemenţionate în proiectul de lege adoptat de Guvern, dar cu utilizări în industriile performante ale lumii, Gold Corporation devine „multimiliardară în doi-trei ani, în timp ce statul român nu are niciun beneficiu din exploatarea acestor zăcăminte făcute cadou”.

Sântimbrean a amintit, în context, că titanul este folosit în combinaţii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice şi uşoare pentru industria aerospaţială, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice şi dentare, bijuterii, telefoane mobile, etc.

De asemenea, germaniul se găseşte în natură în cantităţi mici şi are excelente proprietăţi semiconductoare şi se utilizează la fabricarea semiconductoarelor. Molibdenul este utilizat pentru creşterea durităţii şi elasticităţii oţelului. Aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor, rachetelor, în industria petrolieră ca şi catalizator pentru înlăturarea sulfului, în producerea lămpilor cu halogeni şi röntgen şi în medicina nucleară. Vanadiul este utilizat la obţinerea de oţeluri speciale necesare pentru utilaje de mare viteză. Dintre compuşii de vanadiu de interes industrial, cel mai important este pentaoxidul de vanadiu, utilizat ca şi catalizator la producerea acidului sulfuric, a explicat Aurel Sântimbrean.

El cunoaşte în detaliu zăcămintele din perimetrul minier şi consideră că Guvernul a acţionat „într-o totală necunoştinţă de cauză, niciunul dintre specialiştii români de renume nefiind consultat nici în privinţa zăcămintelor rare de la Roşia Montana, nici în privinţa aşa-zisei relansări a mineritului”.

Sântimbrean consideră şi că exploatarea pe bază de cianuri nu înseamnă relansarea mineritului, iar vechea meserie de miner nu se va mai practica.

„Minerii cred că vor practica vechea lor meserie de până în 1990. Este absolut fals. Firma străină va veni cu personalul şi utilajele sale, cu tehnologii diferite de vechile practici miniere. Străinii vor fi bine plătiţi, iar românii vor fi modeştii oameni de serviciu ai companiei”, a spus Aurel Sântimbrean.

Geologul evidenţiază că pe marginea unui lac cu toxine periculoase nu se poate trăi sănătos, cianura afectând ireversibil organismul uman, compusul cel mai periculos fiind acidul cianhidric, care, fiind un gaz, este inhalat. „Pe marginea unui lac de cianuri nu se poate face nici agricultură, nici turism. Iar patrimoniul natural, arheologic şi arhitectural, care sunt atracţiile turistice ale zonei, vor fi distruse”, a spus Sântimbrean.

El s-a mai declarat revoltat şi de „turismul parlamentar practicat în aceste zile la Roşia Montana, lipsit de bun simţ”, politicienii preferând să ia „o masă copioasă cu cei de la Gold Corporation”, dar să nu meargă la Muzeul Mineritului, deschis în 1981, pentru a aniversa 1850 de ani de atestare documentară a localităţii şi a mineritului, care este unic în România şi chiar şi în Europa.