Potrivit unor surse judiciare, el a venit pentru a fi audiat ca martor în dosarul în care procurorii cercetează fapte în legătură cu modalitatea în care au fost scrise cărţi în penitenciare de către deţinuţi.>
În luna ianuarie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au sesizat din oficiu în cazul lucrărilor scrise de deţinuţi cu privire la suspiciunea săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată.
Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu, întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie eliberate condiţionat.
DNA preciza că, potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică.
‘Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi fost implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări ştiinţifice, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca executate. Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanţă ştiinţifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării şi fără a cunoaşte viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică şi ar fi fost folosite, uneori, în aceeaşi formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter ştiinţific’, susţinea atunci DNA.
DNA a menţionat că alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări şi să le includă în evidenţa unor conferinţe ştiinţifice internaţionale, în condiţiile în care activitatea de elaborare desfăşurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare.
Reprezentanţii unor edituri ar fi acceptat, conform DNA, publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea ştiinţifică a acestora şi interesul pieţei de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obişnuit.
DNA a mai subliniat că aceste împrejurări au dat naştere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conţinut deciziile instanţelor (în luna decembrie anul trecut doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins ştiinţifice).