În 2017, Rusia a fost al treilea mare partener al UE pentru importuri (7,8% din totalul importurilor din afara blocului comunitar) şi a patra mare piaţă pentru exporturile blocului comunitar (4,6% din totalul exporturilor din afara UE).
Din 2008 până în 2017, UE a înregistrat deficit comercial pe relaţia cu Rusia. Acest deficit comercial s-a situat anul trecut la 59 de miliarde de euro.
În 2017, UE a exportat pe piaţa rusă echipamente, vehicule, produse chimice şi alte bunuri fabricate, care, împreună, au reprezentat aproximativ 90% din exporturile blocului comunitar. În schimb, peste trei sferturi dintre importurile UE din Rusia au fost produse energetice (ţiţei şi gaze naturale).
În rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cei mai mari importatori din Rusia au fost anul trecut: Germania (29 miliarde de euro), Olanda (22,11 miliarde de euro), Polonia (13 miliarde de euro), Italia (12,30 miliarde de euro), Belgia (9,36 miliarde de euro), Finlanda (18,15 miliarde de euro), Franţa (17,26 miliarde de euro), Marea Britanie (6,42 miliarde de euro), Suedia (patru miliarde de euro), Lituania (3,73 miliarde de euro), Ungaria (3,46 miliarde de euro), Grecia (3,42 miliarde de euro), Slovacia (3,30 miliarde de euro), Spania (3,16 miliarde de euro), Bulgaria (3,10 miliarde de euro), Cehia (2,70 miliarde de euro) şi România (2,48 miliarde de euro).
În 2017, Olanda a avut cel mai mare deficit comercial pe relaţia cu Rusia (16 miliarde de euro), iar cel mai mare excedent comercial s-a înregistrat în Letonia (642 milioane de euro), Slovenia (545 milioane de euro) şi Cehia (445 milioane de euro).
Datele Eurostat vin în contextul în care, miercuri, preşedintele american Donald Trump a calificat Germania drept ‘prizonieră’ a Rusiei. Potrivit lui Trump, Germania este ‘total controlată de Rusia’ din cauza acordului său ‘nepotrivit’ cu Moscova privind gazoductul Nord Stream 2. De asemenea, Statele Unite au repetat miercuri avertismentul că ar putea sancţiona firmele occidentale care participă proiectul conductei de gaze Nord Stream 2.
SUA se opun proiectului gazoductului Nord Stream 2 pentru că ar creşte dependenţa Europei de Rusia pentru livrările de gaze naturale. De asemenea, Washingtonul este îngrijorat că gazoductul va permite Rusiei să instaleze în Marea Baltică echipamente submarine de supraveghere, a afirmat recent Sandra Oudkirk, director adjunct al Departamentului de Energie din administraţia SUA.
Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.