„Cred că este vorba (…) de a repune totul în dimensiunea sa istorică”, a declarat o sursă din cadrul guvernul german, scrie Agerpres.
„Dată fiind dimensiunea istorică, nu ar fi o catastrofă dacă am avea nevoie de câteva săptămâni suplimentare” pentru a ajunge la un compromis, a adăugat această sursă.
„Ceea ce este determinant este că, din punctul nostru de vedere, nu există dificultăţi insurmontabile” între Suedia, Finlanda şi Turcia, potrivit acesteia.
„Suntem încrezători, foarte încrezători că vom putea ajunge la o soluţie care să ţină cont de interesele celor două părţi”, a mai precizat sursa în cauză.
Înainte de blocajul turc de luna trecută, Suedia şi Finlanda – precum şi conducerea NATO de la Bruxelles – sperau într-un proces rapid de aderare la NATO, cu dorinţa ca unanimitatea necesară a celor 30 de state membre actuale să fie obţinută încă de la summitul de la Madrid, de pe 29 şi 30 iunie.
Secretarul general al ONU, Jens Stoltenberg, se întâlneşte luni la Bruxelles cu reprezentanţii turc, suedez şi finlandez în speranţa deblocării situaţiei şi a intrării rapide în Alianţa Nord-Atlantică a celor două ţări.
Turcia acuză Finlanda şi Suedia că susţin grupuri kurde precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi Unităţile de protecţie populare (YPG), pe care le consideră teroriste.
Premierul finlandez Sanna Marin a recunoscut săptămâna trecută riscul ca procesul să îngheţe dacă „litigiul nu va fi soluţionat”.