Germania caută cu disperare soluţii pentru limitarea afluxului masiv de imigranţi din Balcani

Luaţi împreună, ei reprezintă circa jumătate din cele 300.000 de persoane care au depus cerere de azil în Germania în acest an. De exemplu, în primele cinci luni ale anului au ajuns în Germania peste 32.000 de kosovari, mai mulţi decât sirieni.

Germania, principala ţară de destinaţie din Europa, se aşteaptă pentru acest an la un număr record de cel puţin 500.000 de solicitanţi de azil.

În mare parte de origine romă, locuitorii din Balcani care pleacă în Germania speră să găsească aici locuri de muncă şi o viaţă mai bună. Aceste motivaţii nu îi califică însă pentru a obţine statutul de refugiaţi, care este oferit celor persecutaţi. Mai puţin de 0,2% din solicitările lor sunt rezolvate favorabil, şi asta la capătul unor proceduri îndelungate.

Germania, care are dificultăţi în a-i găzdui pe toţi nou-veniţii şi ale cărei servicii de imigraţie se luptă cu procesarea solicitărilor, încearcă, prin urmare, toate mijloacele pentru a reduce acest aflux. Oficialii invocă argumentul umanităţii faţă de ‘adevăraţii’ refugiaţi, începând cu sirienii care fug de războiul din ţara lor.

‘Numărul ridicat de imigranţi care vin din aceste ţări acaparează resurse de care avem nevoie pentru a ne ocupa de persoanele ce provin din regiuni în criză’, explică Manfred Schmidt, preşedintele Oficiului pentru Imigranţi şi Refugiaţi (BAMF).

De mai multe săptămâni sunt lansate idei şi propuneri pentru rezolvarea acestei probleme, având ca dublu obiectiv descurajarea imigranţilor în a-şi mai părăsi ţara şi reducerea substanţială a termenelor în care sunt analizate dosarele celor care ajung în Germania, ideal la şase săptămâni.

În acest sens, landul Bavaria a decis recent să-i separe încă de la sosire pe imigranţii proveniţi din Balcani, găzduiţi în centre de primire speciale. Această regrupare ar trebui să permită ‘proceduri de azil rapide pentru persoanele care nu au nicio perspectivă de a putea rămâne, pentru a reduce presiunea asupra sistemului’, a explicat şeful guvernului regional, conservatorul Horst Seehofer.

Calea aleasă de landul Bavaria – care nu şi-a pus încă planul în aplicare – a fost primită cu indignare de stânga şi de asociaţiile de apărare a imigranţilor. Detractorii o consideră o stigmatizare a anumitor grupuri de populaţie, în contradicţie cu promisiunea unei analize individualizare a cererilor de azil, şi o uşă deschisă pentru violenţa împotriva celor vizaţi, într-o ţară în care atacurile împotriva refugiaţilor se înmulţesc.

Totuşi, ideea câştigă teren. Responsabila pe probleme de imigraţie din cadrul guvernului federal, social-democrata Aydan Ozoguz, s-a declarat deschisă propunerii. Comunele, care se confruntă direct că problema găzduirii imigranţilor, au salutat iniţiativa, iar guvernul regional din landul Saxonia (est) a indicat că vrea să urmeze aceeaşi cale.

Numeroase voci vor de asemenea să se intervină la sursă. Ambasada Germaniei a publicat anunţuri în publicaţii albaneze prin care aminteşte clar şi cu majuscule: ‘Germania nu acordă azil economic’.

Germania ar dori de asemenea să acorde Kosovo, Albaniei şi Muntenegrului statutul de ‘ţări sigure’, ca Serbia, Macedonia şi Bosnia-Herţegovina, un demers care a avut un ‘efect moderator’ asupra sosirilor din aceste ultime trei ţări, potrivit BAMF. Pentru a adopta o lege în acest sens ar fi nevoie de sprijinul partidului Verzilor, de opoziţie, din cauza ponderii sale ridicate în camera superioară a parlamentului, Bundesrat. Pentru moment, ei sunt împotrivă.

În rândul conservatorilor circulă o altă idee: suprimarea sau reducerea alocaţiei lunare acordate fiecărui imigrant, de 143 de euro, sau, cum a spus un oficial conservator, ‘echivalentul unui salariu pe o lună în Serbia’. Propunerea a fost respinsă imediat de ministrul afacerilor sociale, social-democrata Andrea Nahles.