Germania cere statelor membre UE să colaboreze cu țările care pot dezvolta noi câmpuri de gaze

Liderii UE se reunesc joi la Bruxelles, pentru a dezbate noi măsuri care să ţină sub control preţurile mari la energie şi să acopere deficitul creat de reducerea livrărilor de gaze ruseşti, un răspuns care potrivit Bruxelles-ului să accelereze, şi nu să încetinească tranziţia Europei la energia verde.

Într-un proiect de document consultat de Reuters, Germania susţine că ţările UE ar trebui să cadă de acord la summitul de la Bruxelles să „colaboreze cu ţările care au capacitatea de a dezvolta noi câmpuri de gaze, în cadrul angajamentelor asumate în Acordul de la Paris”.

Germania se grăbeşte să găsească alternative la combustibilii fosili ruseşti, atât prin extinderea mai rapidă a capacităţilor regenerabile, cât şi prin importul unor cantităţi mai mari de gaze non-ruseşti. Înainte de războiul din Ucraina, Rusia furniza aproape jumătate din necesarul de gaze al Germaniei.

Însă, activiştii de mediu susţin că apelul venit de la Berlin pentru ca UE să susţină noi proiecte de extracţie de combustibili fosili subminează actualele angajamente ale Germaniei vizând oprirea finanţării pentru proiectele de combustibili fosili de peste hotare în acest an.

Reprezentantul Greenpeace, Silvia Pastorelli, spune că o creştere a extracţiei de gaze ar agrava dependenţa pe termen lung a Europei de combustibilii care emit CO2.

„Consecinţele vor fi mai multe secete, mai multe inundaţii şi costuri mai mari cu energia timp de decenii”, a spus Pastorelli, îndemnând autorităţile de la Berlin să se concentreze în schimb pe extinderea energiilor regenerabile şi economisirea energiei.

Întrebat despre existenţa acestui document, un purtător de cuvânt al Guvernului german a făcut referire la declaraţia anterioară a cancelarului Olaf Scholz, care le-a spus parlamentarilor germani că, „pentru a înlocui livrările de gaze ruseşti care lipsesc, trebuie să lucrăm cu ţările unde este posibilă dezvoltarea de noi câmpuri de gaze, desigur întotdeauna în linie cu angajamentele asumate în cadrul acordului de la Paris”.

În cadrul eforturilor destinate combaterii schimbărilor climatice, o serie de ţări, inclusiv Germania, SUA, Marea Britanie şi Franţa, au promis la summitul pentru climă care a avut loc în luna noiembrie 2021 să „pună capăt oricărui nou sprijin public direct pentru sectorul internaţional al combustibililor fosili până la finele lui 2022”. Cu toate acestea, pot fi făcute excepţii în anumite condiţii care sunt în linie cu angajamentul de la Paris privind limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.