Potrivit cifrelor oficiale, în 2023 au fost înregistrate 329.120 de noi cereri de azil, cu 51% mai mult decât anul precedent. Incluzând cererile ulterioare, numărul creşte chiar la 351.915, scrie Agerpres.
În toamna anului trecut, guvernul german şi-a consolidat controalele la frontieră şi a anunţat o serie de măsuri menite să facă ţara mai puţin atractivă pentru solicitanţii de azil. Solicitările au scăzut cu aproape 35% în decembrie faţă de luna precedentă, o posibilă consecinţă a noilor măsuri.
Germania, o destinaţie favorită pentru migranţii din Siria, Turcia şi Afganistan în special, a decis apoi să introducă controale staţionare la graniţele sale cu Polonia, Republica Cehă şi Elveţia. Înainte, şi odată cu criza migranţilor din 2015/16, Germania practica controalele staţionare doar la graniţa cu Austria.
Creşterea sosirilor ilegale din ultimele luni a provocat o dezbatere aprinsă în Germania, ale cărei capacităţi de primire se epuizează. Municipalităţile şi regiunile care au absorbit de asemenea un milion de refugiaţi ucraineni din februarie 2022, spun că se află la limita posibilităţilor de cazare şi îngrijire. O situaţia care este exploatată de extrema dreaptă, aflată pe un val de succes electoral.
„Numărul persoanelor care vin în prezent la noi este prea mare”, a insistat cancelarul Olaf Scholz, prezentând măsuri pentru accelerarea expulzării persoanelor a căror solicitare de azil a fost respinsă.
Referitor la graniţele cu Polonia, Republica Cehă şi Elveţia, ministrul de Interne Nancy Faeser (din partea SPD) a respins de mult timp ideea unor controale fixe din cauza impactului asupra lucrătorilor transfrontalieri, precum şi asupra comerţului cu aceste ţări, deoarece aceste măsuri încetinesc considerabil traficul şi creează blocaje.
Nancy Faeser a declarat, în urma publicării luni a acestor date, că ele „demonstrează că trebuie să continuăm sistematic abordarea ce vizează limitarea imigraţiei ilegale” şi a afirmat că guvernul „a adus o nouă claritate politicii de migraţie”.