Măsură va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2015, însă este prevăzută o perioadă de tranziţie pentru unele sectoare care depind de un acord la nivel de ramură. În 2017 cel mai târziu măsura se va aplica tuturor, cu excepţia tinerilor mai mici de 18 ani, stagiarilor şi şomerilor de lungă durată.
Legea adoptată miercuri de Consiliul de miniştri trebuie aprobată de deputaţii din Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, precum şi de Bundesrat, camera superioară, însă în ambele cazuri nu ar trebui să existe probleme.
Introducerea prin lege a unui salariu minim reprezintă o revoluţie pentru o ţară unde în mod tradiţional partenerii sociali îşi negociază salariile între ei. Celelalte state din Europa, în frunte cu Franţa, speră că în acest fel vor fi remediate unele situaţii de dumping salarial în anumite sectoare, în special în industria agro-alimentară, şi de asemenea va fi stimulat consumul intern în cea mai mare economie europeană.
Cancelarul Angela Merkel şi partidul său conservator (CDU) au trebuit să susţină acest proiect, care a fost una din condiţiile social-democraţilor pentru a participa la guvernare. În schimb, o parte a dreptei germane, precum şi mediile de afaceri au făcut un lobby intens în ultimele luni în speranţa că vor limita efectele sau vor putea extinde excepţiile de la aplicare.
Institutul de studii economice IFO estimează că între 3,7 şi 5 milioane de persoane, adică 14% din salariaţii din Germania, ar urma să profite de salariul minim pe economie, majoritatea fiind femei.
La o valoare de 8,5 euro pe oră, salariul minim din Germania este inferior celui de 9,53 euro pe oră aplicabil în Franţa, dar mai mare decât echivalentul din Marea Britanie (7,6 euro pe oră) sau SUA.
În prezent, doar şapte state dintre cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene nu au un salariu minim pe economie.