„Suntem în discuţii cu aliaţii noştri pentru a-şi spori prezenţa militară în apele norvegiene şi am acceptat contribuţii germană, franceză şi britanică”, a declarat Jonas Gahr Stoere într-o conferinţă de presă.
Acest anunţ survine la câteva zile după detectarea a patru scurgeri, precedate de explozii, din gazoductele Nord Stream care leagă Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, incident considerat în general drept act de sabotaj.
„Înţeleg că oamenii sunt îngrijoraţi de consecinţele pe care le poate avea situaţia în Marea Baltică şi că ceva similar se poate produce la instalaţiile petrogaziere”, a afirmat Stoere.
„Nu avem nicio indiciu că ar exista ameninţări directe împotriva sectorului petrogazier norvegian”, a spus el.
După exploziile şi scurgerile care s-au produs la gazoductele Nord Stream 1 şi 2 în largul insulei daneze Bornholm, între sudul Suediei şi Polonia, Norvegia anunţase deja o consolidare a securităţii în jurul propriilor infrastructuri petrogaziere, în special printr-o prezenţă militară „mai vizibilă”.
Stoere a precizat vineri că două nave ale pazei de coastă norvegiene au fost trimise pentru a patrula în apropierea platformelor de hidrocarburi şi că zona este supravegheată de asemenea de un avion de patrulare maritimă.
Devenită principalul furnizor de gaze spre Europa după reducerea livrărilor ruseşti în siajul războiului din Ucraina, Norvegia este legată de Europa printr-o reţea de gazoducte submarine care se întinde pe aproape 9.000 km.
Această vastă reţea de conducte este considerată vulnerabilă în faţa unui act de sabotaj de către experţi, în timp ce livrările norvegiene devin esenţiale pentru a satisface necesităţile energetice ale Europei odată cu apropierea iernii.
Premierul norvegian, care a purtat vineri convorbiri cu mai mulţi lideri europeni şi cu secretarul general al NATO, urmează să viziteze sâmbătă platforma petrolieră Sleipner din Marea Nordului.
Sursa foto: Flickr