Deşi nu se recunosc reciproc ca parteneri cu drepturi egale, dialogul este posibil. Reprezentanţi ai Republicii Moldova şi ai provinciei sale separatiste Transnistria se întâlnesc începând de miercuri (20.06.12) la Rottach-Egern, în landul federal Bavaria, pentru trei zile de dezbateri.
Liniştita şi izolata localitate, aflată pe malul Lacului Tegern, la graniţa germano-austriacă, nu a fost aleasă întâmplător de Ministerul de externe de la Berlin ca loc de desfăşurare a reuniunii. „Nu trebuie să aducem chiar totul la cunoştinţa opiniei publice”, afirmă Manfred Grund, deputat creştin-democrat în Bundestag şi preşedinte al Forumului Germano-Moldovean. Atunci când diplomaţi germani şi ruşi încearcă să medieze în vederea soluţionării conflictului din Transnistria, sunt necesare „contacte de încredere”, a declarat Grund.
Este vorba în acest conflict de o fâşie de pământ lungă de aproximativ 100 de kilometri, aflată pe malul estic al Nistrului, care s-a desprins în 1992 printr-un război de Republica Moldova. Populaţia rusofonă a Transnistriei s-a apărat astfel de apropierea de România, promovată în epocă de puterea de la Chişinău. În autoproclamata Republică Transnistria trăiesc aproximativ 500.000 de oameni. Regiunea care ţine de Republica Moldova din punct de vedere al dreptului internaţional, este slabă economic. Ea poate supravieţui numai graţie sprijinului financiar de care beneficiază din partea Rusiei, ţară care-şi are acolo staţionată armata a 14-a. Conflictul din Transnistria nu poate fi soluţionat fără concursul Moscovei, subliniază deputatul german.
Faptul că negocierile au acum loc pe teritoriul Germaniei nu este un rod al întâmplării. În cursul unei întrevederi avute în iunie 2010 la Palatul Meseberg din apropiere de Berlin, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele Federaţiei Ruse de atunci, Dimitri Medvedev, au convenit să-şi aducă aportul la soluţionarea conflictului îngheţat, relateaza Deutsche Welle.
Chiar dacă atunci nu s-a semnat vreo înţelegere, atmosfera a fost interesantă şi importantă, declară manfred Grund. Merkel i-a propus liderului de la Kremlin să folosească Transnistria ca pe un exemplu concret pentru noua arhitectură europeană de securitate, dorită de ambele părţi, şi să încerce să avanseze substanţial în acest dosar.
De atunci s-au realizat într-adevăr o serie de progrese. Întâlnirea de la Rottach-Egern este deja cea de-a doua găzduită de Germania în răstimp de un an. În septembrie 2011, reprezentanţi la vârf din Republica Moldova şi din Transnistria s-au întâlnit la Bad Reichenhall. În plus, după o pauză de şase ani, au fost reluate şi negocierile în format „5 plus 2”, la care iau parte, pe lângă cele două părţi implicate direct, şi Ucraina, Rusia şi OSCE. SUA şi UE încearcă, în calitate de observatori, să sprijine avansarea tratativelor. Următoarele negocieri în acest format vor avea loc în iulie, la Viena.
Primul succes obţinut în martie 2012 este reluarea legăturilor feroviare între Republica Moldova şi Transnistria. În felul acesta guvernul de la Chişinău speră să-şi amelioreze transportul de mărfuri spre şi dinspre portul ucrainean Odessa, via Transnistria.
Cele mai importante transformări s-au petrecut însă la nivel politic. Alegerea, în martie 2012, a lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, a pus capăt unei îndelungate crize interne. Şi la Tiraspol, capitala Transnistriei, s-a petrecut o schimbare la vârf. Igor Smirnov, care a condus vreme de 20 de ani provincia, a pierdut surprinzător, în decembrie 2011 alegerile prezidenţiale. Succesorul său se numeşte Evgheni Şevciuk. Aceste două schimbări i se par lui Manfred Grund „foarte promiţătoare”. Acum partea germană speră că „între Republica Moldova şi Transistria vor exista progrese în domenii cum ar fi ajutorul umanitar, interconectarea reţelelor de transport, cooperarea economică şi contactele sociale.”
În vederea depăşirii definitive a conflictului, preşedintele Forumului Germano-Moldovean, a recunoscut că nu dispune de o reţetă anume. Problemele sunt „substanţial mai mari” decât par la prima vedere, mai ales că ambele părţi au avut în aceşti ultimi 20 de ani evoluţii diferite.
Noul preşedinte transnistrian, Şevciuk, a declarat la rândul său că soluţionarea conflictului nu va fi simplă. Viitorul statut al regiunii trebuie să corespundă voinţei populaţiei, a spus noul şef de la Tiraspol, în preziua începerii reuniunii de la Rottach-Egern. El a făcut referire la referendumul desfăşurat în 2006, în timpul căruia mai bine de 90 la sută din populaţie s-a pronunţat pentru independeţa Transnistriei. Sondaje actuale confirmă rezultatul de atunci.
Fiodor Lukianov, redactor-şef al publicaţiei moscovite „Rusia în politica globală”, nu aşteaptă rezultate spectaculoase de la întâlnirea găzduită de Germania. „Această problemă nu interesează în clipa de faţă nici Rusia şi nici UE”, afirmă el. Iniţiativa lui Merkel şi a lui Medvedev a fost între timp împinsă în fundal de alte teme, cum ar fi criza monetară din UE. Totuşi, a continuat expertul rus, nu e exclus ca Moscova să-şi retragă armamentul din Transnistria. Dar, şi dacă va fi aşa, până la o soluţionare definitvă a conflictului mai e cale lungă.