Berlinul a decis în cele din urmă să aprobe preluarea DEA, chiar dacă în luna iunie a acestui an Ministerul german al Economiei a anunţat că ar putea bloca această tranzacţie de 5,1 miliarde de dolari prin care Mikhail Fridman, al doilea cel mai bogat om din Rusia, şi partenerii săi din consorţiul Letter One ar urma să pună mâna pe aproximativ 190 de licenţe sau concesiuni de petrol şi gaze din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
Teoretic, Guvernul german poate invoca o clauză din legislaţia referitoare la comerţul exterior care îi permite să blocheze un acord de preluare dacă operaţiunea ameninţă ‘ordinea şi siguranţa publică’, însă ar fi vorba de o decizie fără precedent.
Germania primeşte în prezent din Rusia peste o treime din gazele naturale şi petrolul pe care îl consumă. De asemenea, peste 6.000 de firme din Germania au relaţii comerciale cu Rusia.
La fel ca şi alte companii germane de utilităţi, RWE are probleme în a se adapta la procesul de tranziţie energetică din Germania. Decizia autorităţilor de la Berlin de a renunţa treptat la energia nucleară, concurenţa venită din partea energiilor regenerabile şi cererea slabă de energie în Europa au condus la scăderea la jumătate a valorii bursiere a RWE în ultimii patru ani. Pentru a-şi reduce datoriile, care în prezent se situează la peste 30 de miliarde de euro, grupul a decis să-şi reducă efectivele de personal şi să vândă anumite active printre care şi DEA.
SUA şi UE nu recunosc anexarea Crimeii la Rusia şi, începând din luna martie, au impus mai multe valuri de sancţiuni împotriva unui număr de politicieni ruşi, oameni de afaceri şi companii. În replică, la începutul acestei luni preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret care interzice importurile de produse agricole şi alimentare provenite din ţările care au impus sancţiuni Rusiei în contextul crizei din Ucraina.