Va avea loc un proces de selecţie în cadrul căruia se va stabili ce proiecte – inclusiv în domeniul extracţiei, prelucrării şi reciclării materialelor – sunt eligibile. Finanţarea, prin intermediul băncii de stat KfW, va consta în capital propriu pentru realizarea achiziţiilor şi a participaţiilor minoritare, susţin sursele.
Proiectele din Germania şi de peste hotare „vor contribui la siguranţa aprovizionării cu materii prime critice”, a precizat un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei, fără a da detalii privind modul în care va fi structurat fondul de stat.
Maşinile electrice, panourile solare şi smartphone-urile conţin materii prime critice. Acestea sunt esenţiale pentru tranziţia verde şi digitală a UE. Asigurarea securităţii aprovizionării este esenţială pentru rezilienţa economică, avansul tehnologic şi autonomia strategică a Uniunii Europene, menţionează Parlamentul European. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi politicile industriale şi comerciale din ce în ce mai agresive ale Chinei au transformat, de asemenea, cobaltul, litiul şi alte mărfuri în factori geopolitici. Printre materiile prime critice se află cobalt, cupru, litiu, silicon, dar şi metalele denumite pământuri rare.
Fondul de stat ar urma să fie înfiinţat pentru o perioadă de patru ani, iar investiţiile vor fi coordonate cu iniţiativele din Italia şi Franţa din sectorul materiilor prime critice, susţin sursele.
Oficialii KfW nu au dorit să comenteze.
În decembrie, Parlamentul European a aprobat planurile de stimulare a aprovizionării UE cu materii prime critice. Legea privind materiile prime critice vizează consolidarea competitivităţii şi suveranităţii UE. Pentru a realiza acest lucru, legea intenţionează să reducă birocraţia, să stimuleze inovarea de-a lungul lanţului valoric şi să sprijine întreprinderile mici şi mijlocii. Legea va oferi stimulente economice şi un mediu de afaceri mai stabil şi mai sigur pentru proiectele miniere şi de reciclare. Procedurile de autorizare vor fi mai rapide şi mai simple.