Cancelarul conservator Angela Merkel şi şefii celorlaltor două partide care formează coaliţia aflată la Putere au căzut de acord în noaptea de duminică spre luni pentru ‘crearea unei posibilităţi de imigraţie legală în vederea ocupării unui loc de muncă în Germania pentru cetăţenii care provin din Macedonia, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Albania, Kosovo şi Muntenegru’, se arată într-un comunicat de presă.
‘Oricine poate justifica un contract de muncă sau de ucenicie va putea veni să muncească sau să înceapă să se pregătească’, se mai arată în comunicat.
Detaliile urmează să fie stabilite în zilele următoare, a precizat un purtător de cuvânt al Ministerului Muncii şi Afacerilor Sociale.
Acordarea de permise de muncă pentru resortisanţii din Balcani era una dintre revendicările Partidului Social Democrat (SPD), iar ministrul Muncii, Andrea Nahles, a formulat, la finele săptămânii trecute, o propunere în acest sens. Proiectul lui Andrea Nahles prevede un contingent de 20.000 de permise de şedere pe an care ar putea fi atribuite cetăţenilor din cele şase state din Balcani pe o durată de cinci ani, cu condiţia ca aceştia să poată justifica un contract de muncă sau de ucenicie valid.
Zeci de mii de albanezi şi kosovari au ajuns în Germania de la începutul acestui an şi cer azil, însă şansele de a obţine statutul de refugiat sunt cvasi-nule. În plus, şansele au scăzut şi mai mult după ce coaliţia aflată la Putere a decis luni să acorde Kosovo, Albaniei şi Muntenegrului statutul de ţară sigură.
‘Solicitarea azilului nu este cea mai bună cale pentru aceşti migranţi’, a comentat purtătorul de cuvânt al Ministerului Muncii şi Afacerilor Sociale.
În cazul în care cererea lor de azil este respinsă, aceşti migranţi trebuie să se întoarcă în ţările lor de origine, iar Berlinul ar dori chiar să accelereze acest proces.
În acelaşi timp, economia germană este dispusă să integreze o parte din aceste persoane, pentru a acoperi penuria de mână de lucru în anumite sectoare, de exemplu în sectorul medical sau în anumite meserii tehnice. Pentru a preveni însă riscul de dumping social, care ar putea apărea dacă aceşti imigranţi ar fi plătiţi cu mai puţini bani decât un german, acordarea unui permis de şedere va fi condiţionată de un contract de muncă sau de pregătire profesională cu condiţiile obişnuite, se precizează în comunicatul de presă.
De la 1 ianuarie 2014, au fost eliminate restricţiile privind libera circulaţie a lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa forţei de muncă din Germania, în cadrul unui acord care le păstrase în vigoare pe o perioadă de şapte ani după aderarea la Uniunea Europeană.