Propunerea Comisiei Europene (CE) prevede 1,11%, iar cea a Parlamentului European cere un procent mai mare, de 1,3%, în timp ce preşedinţia finlandeză a Consiliului UE a formulat o propunere de compromis, conform căreia statele membre ar urma să contribuie la acest buget cu 1,07% din venitul lor naţional brut.
”Nimeni nu se aşteaptă la un acord” pe acest subiect la summitul de joi şi vineri, dar vor fi cu această ocazie discuţii importante care pot schiţa calea de urmat, spune o sursă din cadrul guvernului german.
În invitaţia adresată liderilor europeni pentru summit, preşedintele Consiliului European, Charles Michel ,a avertizat împotriva trasării unor linii roşii. ”Este inutilă repetarea poziţiilor cunoscute şi a cererilor maximale; va fi nevoie de concesii din toate părţile. Vom încerca să identificăm elemente esenţiale asupra unui acord final, solicitând tuturor părţilor să facă concesii”, a indicat el.
Negocierea bugetului UE, care trebuie adoptat în unanimitate de statele membre, este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele beneficiare nete şi contributoare nete. Cele din urmă consideră că în prezent există noi priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual, precum migraţia, apărarea sau mediul, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună, spre nemulţumirea statelor central şi est-europene, care acuză de asemenea introducerea unor condiţionalităţi noi pentru accesarea fondurilor europene. Situaţia este complicată şi mai mult de retragerea Regatului Unit din UE, un stat care a fost contributor net la bugetul comunitar.