Germania îşi vinde bisericile
Arhiepiscopia încercă de mai multe săptămâni să vândă o capelă şi o biserică din secolul trecut, aflate în landurile Brandeburg şi Mecklemburg-Pomerania, rămase fără credincioşi. Preţul capelei din Loitz este de 20.000 de euro, incluzând un teren de 1057 mp şi o biserică din secolul trecut. O alta de 175 mp cu un teren de 952 mp se vinde cu 135.000 euro, scrie El Pais, citat de Rador.
Biserica Evanghelică, ce se confruntă cu aceeaşi suferinţă ca şi cea catolică, a decis să folosească informatica pentru a-şi pune în vânzare clădirile pe care nu le mai poate finanţa din cauza lipsei de bani şi a plecării masive a credincioşilor. Pentru aceasta a creat pagina www.kirchengrundstuecke.de, unde anunţă vânzarea a 170 de biserici şi case parohiale şi a 140 de terenuri.
Biserica Evanghelică a închis între 1990-2010 cca 340 de lăcaşuri, dintre care 46 au fost demolate; este posibil ca alte mii de lăcaşuri să trebuiască să fie închise în următoarele două decenii. Pastorul Reinhardt Maiwack, purtătorul de cuvânt al instituţiei, spune pentru El Pais că „între 120.000-150.000 de persoane părăsesc Biserica în fiecare an”.
Statisticile Bisericii Catolice sunt similare. Potrivit raportului anual pentru 2011-2012 al Conferinţei Episcopale, 126.488 de persoane au abandonat în 2011 Biserica Catolică germană, o hemoragie care i-a obligat pe episcopi să închidă peste 400 de biserici. „În viitorii 10 ani se calculează că circa 700 de lăcaşuri vor înceta să mai fie folosite la celebrarea liturghiei”, afirmă purtătorul de cuvânt al Conferinţei Episcopale, Mathhias Kopp.
Vânzarea bisericilor catolice şi evanghelice din Germania ţine de legea fermă a capitalismului: fără bani şi fără credincioşi, lăcaşurile îşi pierd raţiunea de a exista, iar autorităţile trebuie să le vândă. Potrivit statisticilor oficiale, în prezent există în Germania cu 10% mai puţin catolici şi cu 17% mai puţini evanghelici decât la începutul anilor ’90.
Dar această vânzare a scos la iveală un fenomen ce nu poate fi acceptat de credincioşi şi care provoacă îngrijorare. Marea majoritate a bisericilor vândute sunt transformate în restaurante, piste de dans, gimnazii şi birouri de lux, cum s-a întâmplat cu lăcaşul evanghelic Stephanuskirche, din elegantul cartier Eimsbüttel din Hamburg, sau cu mânăstirea Geistingen, de lângă Koln, devenită un luxos complex de locuinţe.
Această metamorfoză, acceptată cu mare greutate de credincioşi, a provocat recent o aprigă polemică în Hamburg, un oraş bogat, cult, liberal, tolerant, mândru de a fi ‘o poartă deschisă spre lume’. Faimoasa toleranţă hanseatică s-a făcut ţăndări, la începutul lui februarie, când s-a aflat că biserica evanghelică Kapernaum, cu un turn de 44 m, a fost achiziţionată de o comunitate musulmană ce doreşte transformarea acestui edificiu istoric în moschee.
Comunitatea turcă Al-Naour va da curând publicităţii planurile de remodelare a interiorului său, promiţând că faţada va rămâne neschimbată iar turnul nu va fi transformat în minaret. „Cea care a fost o casă a lui Dumnezeu va continua să fie o casă a lui Dumnezeu”, spune Daniel Abdin, liderul comunităţii. „Ea va fi deschisă tuturor celor care vor dori să o viziteze”.