Creşterea datoriei este provocată parţial de o rezervă creată pentru a gestiona criza refugiaţilor din Germania. La momentul la care rezerva a fost creată, Parlamentul a acordat Guvernului federal permisiunea de a se împrumuta.
Opoziţia s-a plâns că ministrul de Finanţe, Olaf Scholz, a profitat de această reglementare pentru a majora datoria pentru prima dată din 2014.
Reducerea semnificativă a datoriei publice a fost obiectivul cheie al Guvernului condus de Angela Merkel încă din 2005, când a fost aleasă pentru prima dată în fruntea Executivului.
Veniturile solide din taxe şi ratele scăzute ale dobânzilor au determinat reducerea datoriei guvernamentale a Germaniei la 2.063 miliarde de euro (2.313 miliarde de dolari) anul trecut, cu 52 de miliarde de euro mai puţin decât în 2017, a anunţat recent Bundesbank.
Creşterea economică modestă a ajutat la reducerea datoriei ca procent din PIB la 60,9%, uşor peste plafonul de 60% stabilit de UE prin Tratatul de la Maastricht.
La nivel federal, al landurilor şi municipal, Guvernul a primit mai mulţi bani decât a cheltuit în 2018, ceea ce a atenuat povara datoriei, a explicat Banca Centrală a Germaniei.
În 2010, datoria guvernamentală a Germaniei a înregistrat un nivel record de 81,8% din PIB, conform datelor revizuite ale Bundesbank. De atunci, nivelul datoriei ca procent din PIB a scăzut constant, ajungând la 64,5% în 2017 şi la 60,9% în 2018.
Toate statele membre ale zonei euro s-au angajat să-şi limiteze datoria publică la maxim 60% din PIB. Dar Germania, cea mai mare economie din UE, a încălcat această reglementare în fiecare an din 2003, aşa cum au făcut multe ţări membre.
Creşterea economică constantă face ca Executivul de la Berlin să înregistreze excedent bugetar, care-i permite să majoreze cheltuielile publice fără a face noi împrumuturi.