‘Poziţia noastră este bine cunoscută. O reducere a datoriei nu este o problemă de discutat pentru noi’, a declarat oficialul german. Acesta a adăugat că nu există motive pentru o restructurare a datoriei, ţinând cont că Atena nu a prezentat încă noi propuneri în schimbul asistenţei financiare.
Într-un raport al Fondului Monetar Internaţional, prezentat săptămâna trecută, se arată că Atena va avea nevoie de noi finanţări în următorii trei ani, în valoare de aproximativ 50 de miliarde de euro, precum şi de o restructurare a datoriei, în absenţa reformelor şi a unei creşteri economice solide.
Jaeger a precizat că reducerea datoriei este un instrument clasic al FMI, dar Europa a decis că reformele economice, împreună cu ajutorul financiar, reprezintă o cale mai sustenabilă pentru Grecia, fiind un sistem care a funcţionat bine în ţară până la sfârşitul anului trecut. Oficialul german susţine că nu vede necesitatea unei modificări a acestei abordări, care s-a dovedit a fi un succes în alte state care au beneficiat de asistenţă financiară.
‘Peste tot în Europa, am fost cu toţii de acord în ultimii ani să mergem pe un drum diferit … să implementăm reforme economice pentru a crea condiţiile care să permite sustenabilitatea datoriei. Această politică a avut succes în toate ţările care au beneficiat de asistenţă financiară, cu excepţia Greciei’, a declarat Martin Jaeger.
Potrivit FMI, până în luna octombrie 2018, Grecia va avea nevoie de noi finanţări europene în valoare de 36 de miliarde de euro, parte dintr-un pachet total de cel puţin 50 de miliarde de euro. În plus, pe lângă noi fonduri, FMI estimează că europenii vor trebui să accepte o dublare a perioadei de graţie şi a maturităţii actualelor obligaţiuni.
Raportul FMI a fost pregătit înainte ca băncile din Grecia să fie închise, iar ţara să se declare în incapacitate de plată cu privire la o tranşă de 1,55 miliarde de euro către FMI. ‘Aceste evoluţii ar putea avea un important efect negativ care nu a fost luat în calcul în acest raport’, avertizează FMI.
Unele state, în special Franţa, au apreciat că un nou acord cu Grecia ar trebui să includă şi o atenuare a poverii datoriei ţării, deţinută în principal de guvernele din zona euro, FMI şi BCE.
Duminică seara, Ministerul grec de Interne a anunţat, după încheierea referendumului şi numărarea a 20% din buletinele de vot, că 60,49% dintre alegători au votat ‘Nu’, împotriva acordului propus de creditorii internaţionali.