Comisia Europeană a propus miercuri aşa-numitul „mecanism unic de rezoluţie” a băncilor aflate în pragul colapsului, al doilea pilon al uniunii bancare convenită de liderii europeni ca soluţie pentru criza datoriilor de stat.
Primul pilon reprezintă noul sistem de supraveghere pentru băncile din zona euro şi din statele care vor solicita aderarea la uniunea bancară. Banca Centrală Europeană va prelua rolul de supraveghetor unic al băncilor europene începând din toamna anului viitor, potrivit celui mai recent calendar adoptat de autorităţi.
Potrivit propunerii de miercuri a CE, un „comitet unic de rezoluţie” ar pregăti şi desfăşura restructurarea oricărei bănci aflată în situaţie de criză, din zona euro sau din statele UE care aderă voluntar la schemă. Responsabilitatea declanşării procedurii de rezoluţie ar reveni în mod exclusiv Comisiei Europene, iar mecanismul ar fi garantat şi finanţat dintr-un fond de rezoluţie format prin contribuţii de la industria financiară.
Proiectul ar avea scopul de a reduce la minimum necesitatea de a mobiliza fonduri publice în cazul colapsului unei bănci, precum şi riscurile generate de un astfel de scenariu pentru sistemul financiar şi economie.
Germania a respins însă proiectul aproape imediat ce a fost anunţat.
„În viziunea noastră, cele propuse de Comisie îi depăşesc mandatul. De aceea, noi credem că proiectul nu poate genera prea multă credibilitate”, a declarat la Berlin purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, potrivit Wall Street Journal.
Germania a mai respins şi alte încercări ale partenerilor din UE de a transfera riscurile financiare naţionale la nivel european, deoarece ar suporta cea mai mare parte din costuri.
„Avem nevoie de un sistem în care deciziile pot fi luate rapid şi eficient, evitând incertitudinea privind impactul lor asupra finanţelor publice, cu reglementări care să genereze siguranţă în piaţă”, a declarat comisarul european pentru piaţa financiară, Michel Barnier, odată cu prezentarea proiectului CE.
Germania a avertizat în repetate rânduri că stabilirea unei autorităţi unice de rezoluţie bancară contravine tratatelor UE, care limitează influenţa executivului de la Bruxelles asupra finanţelor la nivel naţional. Berlinul ar prefera o desfăşurare a proiectului în două etape, începând cu formarea unei reţele de autorităţi naţionale de rezoluţie bancară, urmată de înfiinţarea unui for centralizat numai după ce tratatele UE vor fi fost amendate.
Comisia consideră că propunerile pot fi implementate în conformitate cu tratatele UE în forma actuală, potrivit lui Barnier. CE este de acord cu modificarea tratatelor astfel încât să fie soluţionate observaţiile Germaniei, însă consideră că înfiinţarea uniunii bancare nu trebuie să fie întârziată de un astfel de proces, care s-ar putea prelungi pe termen lung.