Germania şi-ar putea lua adio de la dobânzile negative

„Germania nu are cum să scape neafectată. Spania nu va putea supravieţui fără ajutor extern. Bailout-ul (acordul de salvare – n.r.) va împovăra Germania”, comentează pentru Bloomberg Stuart Thomson, manager la fondul scoţian Ignis Asset Management, care administrează active d 109 miliarde de dolari şi a vândut obligaţiuni germane în luna iulie, când costurile de finanţare ale Spaniei atingeau maxime record.

Investitorii convinşi de politica fiscală serioasă a cancelarului Merkel sunt dezamăgiţi de atitudinea liderului german faţă de planul propus recent de Mario Draghi, potrivit unei analize Bloomberg.

În căutarea unui activ sigur în care să-şi plaseze banii, investitorii au acceptat dobânzi extrem de scăzute, în unele cazuri negative, pentru împrumuturile către guvernul german, încrezători că Executivul condus de Merkel nu va creşte gradul de îndatorare al Germaniei pentru a extinde programele de salvare acordate statelor din zona euro.

„Riscul ca Germania să emită noi datorii pentru a finanţa bailout-urile este real. Sun sceptic în privinţa investiţiilor în titluri cu dobândă zero. Nu sunt convins că actualele randamente sunt justificate”, a declarat Johannes Jooste, strateg la Merill Lynch Wealth Management, în Londra, bancă cu active de 1.800 miliarde de dolari la nivel global, care şi-a redus de asemenea portofoliul de active germane.

Temerile că Germania va plăti scump pentru salvarea statelor din sudul zonei euro determină fondurile de investiţii să se poziţioneze împotriva Germaniei pe pieţe. Costurile suplimentare necesare pentru salvarea statelor de la periferia eurozonei se ridică la 500 miliarde euro, estimează compania de cercetare Graham Fisher, sumă care reprezintă aproximativ 45% din datoria actuală a Germaniei.

Giganţi precum Pacific Investment Management Co. sau Fidelity Investments îşi reduc sau renunţă complet la deţinerile de obligaţiuni guvernamentale germane. În rândul băncilor, BNP Paribas, Royal Bank of Scotland şi Barclays au vândut de asemenea titluri germane.

Randamentul obligaţiunilor germane cu maturitatea la 10 ani a încheiat săptămâna trecută la 1,39%, în scădere cu 0,04 puncte procentuale, după ce a atins în iulie minimul acestui an, de 1,127%. Dobânda titlurilor pe doi ani a coborât pentru prima dată sub zero pe 1 iunie şi se menţine pe minus din 6 iulie, încheind şedinţa de vineri la -0,074%.

Valoarea obligaţiunilor germane, inclusiv dobânda reinvestită, a scăzut cu 0,7% din 25 iulie, faţă de o depreciere de 1,2% a titlurilor de Trezorerie SUA, potrivit datelor Bloomberg.

Creşterea economică a Germaniei a încetinit la 1,2% din PIB în primul trimestru, în termeni anualizaţi, iar numeroase companii, de la BMW la Puma, deplâng impactul crizei din Europa asupra vânzărilor şi comenzilor.
Randamentul obligaţiunilor pe 10 ani ale Spaniei a atins pe 25 iulie cel mai ridicat nivel de la introducerea monedi euro, de 7,75%. Minimul anului a fost înregistrat în martie, la 4,83%.

Criza datoriilor de stat din zona euro a începuit în 2009, când noul guvern ales atunci în Grecia a anunţat că deficitul bugetar este de două ori mai ridicat faţă de nivelul raportat de puterea anterioară. Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Cipru au solicitat ajutor extern în ultimii trei ani.

Spania a obţinut o linie de finanţare de 100 miliarde euro de la zona euro, pentru recapitalizarea băncilor, iar premierul Mariano Rajoy a sugerat la începutul lunii august că ar putea cere ajutoare suplimentare.

Ministrul italian al Educaţiei, Francesco Profumo, a declarat săptămâna trecută că guvernul de la Roma, condus de premierul tehnocrat Mario Monti, a purtat „discuţii îndelungate” privind o cerere către fondul de criză al zonei euro pentru achiziţionarea de obligaţiuni italiene în vderea scăderii costurilor de finanţare ale ţării.

Mario Draghi a propus, după şedinţa de politică monetară a BCE de la începutul lunii august, achiziţionarea de obligaţiuni spaniole şi italiene de către bancă de pe piaţa secundară în paralel cu achiziţii directe efectuate de Mecanismul European de Stabilitate de la Trezoreriile celor două state.

Summit-ul UE din 29 iunie s-a încheiat fără un acord între liderii europeni privind instituirea unor obligaţiuni comune la nivelul zone euro, garantate de toate statele. Merkel s-a opus acelui plan, care ar fi crescut semnificativ costurile de finanţare ale Germaniei.

Merkel a declarat în luna iulie că Germania nu-şi va asuma mai multă răspundere financiară în privinţa crizei datoriilor de stat în absenţa unor mecanisme solide de supraveghere şi control bugetar la nivelul zonei euro. Cancelarul s-a pronunţat însă în sprijinul propunerilor lui Draghi la începutul lunii august.

Astfel, Germania şi-ar putea pierde statutul de „refugiu” pentru investitorii care caută să-şi protejeze activele de efectele crizei.

„Pe măsură ce costul final plătit de Germania devine tot mai clar, vom asista la o ieşire de bani către active sigure din afara zonei euro. Cel mai bun scenariu pentru Germania este ca guvernul să le transmită, în final, cetăţenilor, «iată, acestea sunt costurile asociate fiecărei soluţii». Vorbim despre integrare completă sau dizolvarea zonei euro”, a afirmat Josh Rosner, analist bancar la Graham Fisher.

Pimco, cel mai mare fond de obligaţiuni din lume, consideră că titlurile germane sunt supraevaluate, iar piaţa formează un balon speculativ în jurul lor. Fondul preferă obligaţiuni emise de anumite state emergente, de Statele Unite, Marea Britanie, Australia sau ţările scandinave, care oferă mai puţină incertitudine.

Deficitul bugetar al Germaniei va fi de 0,8% din PIB în acest an, faţă de o „gaură” medie de 3,2% la nivelul zonei euro, potrivit estimărilor FMI. Excedentul de cont curent va fi de 5,2% din PIB, faţă de o medie de 0,7% din PIB în zona euro, datorită unei economii bazate pe exporturi.

Moneda euro s-a depreciat cu 6% în acest an şi se tranzacţionează luni la 1,2294 dolari, fără varianţii importante faţă de închiderea de vineri.

Angela Merkel revine în următoarele zile din vacanţa de vară şi îşi va relua rolul central în dezbaterea privind criza din zona euro. Cancelarul se va afla miercuri şi joi în Canada, perntu discuţii cu premierul Stephen Harper despre criza din Europa şi impactul ei asupra economiei globale.