„Cu cât timpurile sunt mai dificile, cu atât cooperarea între Germania şi Franţa este mai importantă”, a afirmat Scholz într-o conferinţă de presă comună.
Elisabeth Borne, aflată în prima sa vizită la Berlin în calitate de premier, a îndemnat la o unitate ce trebuie menţinută în faţa crizelor multiple cu care este confruntat cuplul franco-german.
Aceste declaraţii au venit să încheie un intens balet ministerial în ultimele săptămâni de o parte şi de alta a Rinului, după tensiuni care au dus în octombrie la amânarea Consiliului de miniştri franco-german.
Reîncălzirea relaţiilor s-a concretizat vineri prin semnarea de către cei doi şefi de guvern a unui acord de solidaritate energetică între Paris şi Berlin.
Concret, acordul prevede ca Franţa să ajute Germania cu livrări de gaz. În schimb, Germania va sprijini Franţa pentru ‘a-şi securiza aprovizionarea cu electricitate’, se arată în declaraţia comună.
Franţa livrează deja de la mijlocul lunii octombrie gaz Germaniei, care, la rândul său, ar putea devansa din noiembrie (în loc de ianuarie) creşterea capacităţilor sale de schimb de electricitate, ceea ce ar permite Franţei să primească mai mult curent electric.
Din cauza opririi a numeroase reactoare nucleare, Franţa este, pentru prima dată în 42 de ani, importator net de electricitate. Şi pentru Germania cotitura este una istorică, având în vedere că ţara importa de obicei din Rusia gazul de care avea nevoie.
Totuşi, Parisul şi Berlinul rămân divizate în privinţa plafonării preţului gazului, iar planul Germaniei de a ajuta cu 200 miliarde de euro gospodăriile şi firmele în faţa exploziei preţurilor îi face pe vecinii săi să se teamă de o distorsionare a concurenţei.
Parisul şi Berlinul au căutat, de asemenea, să afişeze un front comun în faţa Moscovei, Elisabeth Borne reafirmând că cele două ţări ‘vor sprijini Ucraina până la capăt’.
„Am făcut bine să amânăm Consiliul de miniştri franco-german, pentru a avea elemente consistente în ianuarie”, a indicat o sursă diplomatică franceză.
„Împreună suntem mai puternici” mai ales pentru „a face faţă tranziţiei climatice şi a face astfel încât, între China şi Statele Unite, să existe o a treia putere care se cheamă Europa”, a spus joi ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, primindu-l pe ministrul german de Finanţe, Christian Lindner.
Marţi, Le Maire şi omologul său german Robert Habeck s-au pronunţat pentru menţinerea „unei echităţi de concurenţă” între ţările lor.
Parisul şi Berlinul s-au arătat de asemenea doritoare să accelereze proiectele industriale europene în faţa planului masiv de investiţii (Inflation Reduction Act, IRA) al Statelor Unite, susceptibil să distorsioneze concurenţa şi asupra căruia Scholz şi Borne vor un răspuns european comun.
Aceste tensiuni au scos totuşi din impas anumite proiecte, cum este cazul acordului politic intervenit între Dassault şi Airbus în ce priveşte proiectul unui avion de luptă european (SCAF), chiar dacă pentru vineri nu a fost prevăzută nicio semnare de contract.
Cancelarul Scholz s-a declarat vineri încrezător în materializarea acestui proiect.