„Trebuie să ne întrebăm cine urmează să apere această ţară când lucrurile devin serioase”, a declarat Boris Pistorius miercuri în cursul unei dezbateri asupra bugetului în Bundestag, camera inferioară a parlamentului german.
„Nu putem ignora această dezbatere”, a spus el, fără a se angaja în problema serviciului militar. „Fiecare model are nevoie de o majoritate politică şi de o societate care să-l susţină”, a continuat ministrul apărării.
În plus, el a reafirmat nevoia de a întări Bundeswehr-ul, armata germană, şi, prin urmare, de a creşte cheltuielile pentru apărare.
Pe de altă parte, ministrul a salutat faptul că Germania a atins pentru prima dată după decenii obiectivul NATO, potrivit căruia ţările membre trebuie să aloce cel puţin 2% din bugetul lor pentru apărare.
Cu un buget federal la apărare cu o sumă record de 72 de miliarde de euro, este vorba de 2,1%, a precizat Boris Pistorius.
„Acest lucru merge în direcţia corectă şi este adaptat la gravitatea situaţiei”, a declarat el, referindu-se la invazia Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape doi ani.
La sfârşitul lui 2023, ministrul a promis că va face din Bundeswehr „coloana vertebrală a apărării colective în Europa” şi a prezentat noi directive. Ultimele directive ale armatei germane datau din 2011.
În orientările sale, guvernul insistă ca Bundeswehr-ul să se poată angaja şi pe scena internaţională, aşa cum a făcut în Balcanii de Vest şi în regiunea Sahel.
Ponderea cheltuielilor militare era de 5% din PIB-ul Germaniei în anii 1960, apoi a scăzut sub 2% din 1990 şi destrămarea URSS, cu doar 1,3% în 2021.