Măsura, adoptată rapid de deputaţi înaintea alegerilor anticipate prevăzute să aibă loc în februarie, ca urmare a căderii guvernului lui Olaf Scholz, vine după ce Ungaria şi Polonia au lansat reforme ale justiţiei care i-au alarmat pe partenerii lor din UE, notează Reuters.
Textul consfinţeşte structura Curţii Constituţionale – percepută ca un bastion al democraţiei în Germania postbelică – în legea fundamentală a ţării, stabilind inclusiv componenţa instanţei cu 16 judecători, cu un mandat de 12 ani şi cu vârsta obligatorie de pensionare de 68 de ani, scrie Agerpres.
Orice viitoare modificare va necesita votul unei majorităţi de două treimi în amândouă camerele legislativului, în loc de o majoritate simplă.
Este creat de asemenea un mecanism de alegere a judecătorilor Curţii, în cazul unui impas în parlament, care este responsabil cu numirea acestora.
Proiectul de lege a fost susţinut de Partidul Social-Democrat (SPD), Verzi, Partidul Liberal Democrat (FDP) şi Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori) împreună cu formaţiunea-soră din Bavaria, Uniunea Creştin Socială (CSU). Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a doua în preferinţele germanilor în majoritatea sondajelor de opinie, s-a opus acestor planuri.
Camera superioară a legislativului german, Bundesrat, ar putea examina această reformă vineri.