Unul dintre motive îl reprezintă sesiunile parlamentului care, cu excepţia plenurilor extraordinare, nu vor permite ca legea pe această temă să fie adoptată mai devreme de luna aprilie.
În plus, nevoia de a crea un registru de vaccinare centralizat va amâna pentru până cel puţin în iunie posibilitatea intrării în vigoare a legii, potrivit cotidianului Tagesspiegel, care citează duminică „dificultăţile juridice” ca factor suplimentar care, potrivit unor surse din coaliţia de guvernământ, ar putea amâna proiectul.
La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, cu puţin înainte de a-şi prelua oficial mandatul de cancelar, Scholz a declarat într-un interviu la postul public ZDF că vaccinarea obligatorie ar trebui să intre în vigoare nu mai târziu de „începutul lunii martie”.
Cu toate acestea, stabilirea unei date pentru o primă dezbatere orientativă pe acest subiect a fost amânată de Bundestag, de la începutul lui ianuarie pentru ultima săptămână din această primă lună a anului în curs, iar apoi camera inferioară a parlamentului german va intra în vacanţă.
Prima dată la care deputaţii vor putea lua, cel puţin teoretic, o decizie cu privire la vaccinarea obligatorie va fi 14 martie, însă camera superioară, Bundesrat-ul, care trebuie să o aprobe, nu se va reuni mai devreme de 8 aprilie.
După cum a declarat pentru Tagesspiegel Dirk Wiese, responsabil cu subiectul vaccinării obligatorii din grupul parlamentar social-democrat, obiectivul este acum ca proiectul de lege să poată fi aprobat de Bundestag la sfârşitul primului trimestru. Wiese a apreciat că, în orice caz, vaccinarea obligatorie nu va avea cine ştie ce efect pe termen scurt, fiind mai degrabă vorba de „o precauţie pentru toamna şi iarna viitoare”.
La rândul său, în declaraţii acordate duminică tabloidului Bild, ministrul justiţiei Marco Buschmann i-a invitat pe deputaţi să se decidă rapid şi a apreciat că nu crede că proiectul de lege va eşua din cauza unor obstacole juridice.
„Există tot mai mulţi jurişti care afirmă că vaccinarea obligatorie poate fi justificată în mod adecvat dacă ajută la evitarea unui potenţial colaps al sistemului sanitar şi face posibilă eliminarea altor măsuri de protecţie care restricţionează grav libertăţile”, a susţinut el.