„Atacarea ilegală a Ucrainei de către Rusia a accentuat o situaţie deja tensionată pe piaţa de energie”, subliniază Ministerul german al Economiei în textul actului normativ consultat de AFP. „Pentru a garanta securitatea aprovizionării”, textul legii creează „posibilitatea unei preluări a controlului” la companiile care fac parte din „infrastructura critică” şi, în ultimă instanţă, „posibilitatea unei exproprieri”.
Fără a le menţiona în mod expres, textul actului normativ vizează numeroasele filiale din Germania ale giganţilor ruşi Gazprom şi Rosneft, care joacă un rol cheie în stocarea şi distribuţia de petrol şi gaze naturale în toată ţara.
De asemenea, Guvernul de la Berlin vrea să poată constrânge, în anumite cazuri, firmele aflate în procedură de reorganizare judiciară să îşi onoreze contractele de livrare de energie.
Textul legii pregătite de ministrul Economiei, Robert Habeck, poate să sufere modificări înainte de a fi aprobat în Consiliul de miniştri şi dezbătut în Parlament. Noua lege va revizui dispoziţiile legale adoptate în anul 1975, în momentul şocului petrolier.
Noile măsuri trebuie să fie gata în cazul unei „agravări a situaţiei actuale”, a explicat o sursă ministerială. Germania se teme că va fi nevoită să raţionalizeze aprovizionarea cu gaze în sectorul industrial.
Invadarea Ucrainei a scos la lumină dependenţa importantă a Germaniei de gazul natural importat din Rusia, precum şi de infrastructurile esenţiale (precum rafinării, oleoducte, gazoducte) deţinute de firme ruseşti.
Actul normativ prevede, de asemenea, posibilitatea de a interzice anumite companii „controlate de un stat terţ” din activităţile de furnizare de componente pentru infrastructurile energetice.
Separat, principalele institute economice din Germania au avertizat miercuri că oprire imediată a livrărilor de gaze naturale ruseşti ar provoca o recesiune în 2023. Potrivit unui scenariu elaborat de cele cinci institute, în situaţia în care ar exista o întrerupere bruscă a livrărilor de energie din Rusia, economia Germaniei ar înregistra un avans de 1,9% în acest an şi o contracţie de 2,2% în 2023. Potrivit estimărilor institutelor, în situaţia îngheţării livrărilor de gaze, pierderile economice cumulate pentru 2022 şi 2023 ar putea să se ridice la aproximativ 220 miliarde de euro, echivalentul a peste 6,5% din producţia economică.
Germania, care înainte de război depindea de Rusia pentru 55% din necesarul său de gaze naturale, estimează că nu va putea renunţa la gazele ruseşti înainte de mijlocul anului 2024, iar la finele lunii martie a activat prima fază a planului de urgenţă destinat să garanteze aprovizionarea cu gaze naturale în contextul în care există ameninţarea opririi livrărilor ruseşti.