Pentru anul în curs, autorităţile de la Berlin intenţionează să contracteze împrumuturi record în valoare de 218,5 miliarde de euro, pentru a combate efectele crizei sanitare, o cifră care depăşeşte cu mult limita prevăzută în Constituţie.
În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, „debt break”, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut. Însă Berlinul poate depăşi acest prag dacă Germania este lovită de un dezastru natural sau în „situaţii de urgenţă excepţională”, care sunt dincolo de controlul statului şi afectează în mod semnificativ situaţia financiară a ţării.
„Ministerul german de Finanţe intenţionează să reintroducă frâna datoriilor din 2022”, au precizat sursele, adăugând că Ministerul se aşteaptă la un raport datorie-PIB de 72,25% în 2021.
Noile împrumuturi ar urma să fie anunţate săptămâna viitoare cu ocazia prezentării bugetului pe 2021 de către ministrul Finanţelor, Olaf Scholz (foto). Cu aceeaşi ocazie, Olaf Scholz va anunţa că în 2020 veniturile fiscale vor fi de 264,4 miliarde de euro, adică mai mici decât cele de 275 de miliarde de euro preconizate anterior. În plus, veniturile fiscale nu vor depăşi nivelul înregistrat înaintea crizei decât în 2024, faţă de 2023 cât se estima anterior.
În contextul pandemiei de coronavirus, autorităţile de la Berlin au deblocat la finele lunii martie ajutoare în valoare de aproape 1.000 de miliarde de euro pentru companii. Această schemă a fost prelungită la finele lunii august, pe fondul persistenţei crizei sanitare şi economice.
Activitatea economică în Germania s-a prăbuşit la începutul acestui an pe măsură ce lumea a intrat în izolare. Guvernul german mizează în acest an pe o contracţie a Produsului Intern Brut de 5,8%, ceea ce ar fi cea mai gravă recesiune înregistrată de Germania după cel de al doilea război mondial. Prima economie europeană ar urma să îşi revină în 2021, graţie unui avans de 4,4%, însă nu va reveni la nivelul de dinaintea crizei până în 2022.