Germanii ies în stradă pentru a protesta faţă de „nebunia chiriilor”
Potrivit unui studiu recent realizat de firma de consultanţă imobiliară CBRE Berlin şi banca germană Berlin Hyp AG, preţul mediu al unei chirii în Berlin a trecut de 10 euro pe metru pătrat pe lună.
Problema creşterii chiriilor este cea mai acută în capitala Berlin, unde chiriile s-au dublat în ultimul deceniu, în condiţiile în care o piaţa muncii înfloritoare a atras un aflux de muncitori, ceea ce a pus presiuni asupra pieţei imobiliare. În consecinţă, la Berlin ar urma să se strângă cel mai mare număr de manifestanţi pentru a critica activitatea unor companii precum Deutsche Wohnen şi Vonovia, care au cumpărat mii de clădiri, profitând de preţurile mai scăzute decât în alte capitale europene.
„Ştim cine este noul proprietar. Este o companie care deţine peste 1.500 de apartamente şi care cumpără şi vine cu banii investitorilor, care în mod natural vor să beneficieze de cele mai mari randamente posibile”, a explicat Hans von Maydell, un pensionar de 75 de ani care la începutul acestui an şi-a schimbat proprietarul pentru prima în cei 45 de ani în care a trăit în imobilul său din strada Hasenheide. Hans von Maydell se teme că şi lui i se va întâmpla ceea ce au păţit mii de alţi berlinezi, o reziliere a contractului de închiriere, urmată de o renovare de amploare şi de o repunere pe piaţă dar la o chirie considerabil mărită.
Din cele aproximativ două milioane de apartamente cu chirie din Berlin, societatea Deutsche Wohnen deţine 115.000 de apartamente iar Vonovia deţine 44.000 de apartamente.
În 2018, Vonovia a majorat preţul mediu al chiriei cu 4,2%. Această evoluţie a preţurilor este stimulată de popularitatea marilor oraşe din Germania, unde atât germanii cât şi europenii vin să se instaleze cu zecile de mii în fiecare an fără ca oferta de noi locuinţe să urmărească cererea.
„De cinci ani, avem o creştere a construcţiilor de noi locuinţe, însă aceasta nu acoperă deficitul deoarece sunt construite prea puţine locuinţe sociale şi locuinţe cu preţuri accesibile” explică Ulrich Ropertz, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei locatarilor germani. În plus, acesta susţine că societăţile imobiliare precum Vonovia sau Deutsche Wohnen beneficiază de o „influenţă politică la scară naţională” care le permite să blocheze adoptarea unor măsuri adecvate pentru a ţine sub control chiriile.
În replică, a fost demarată o campanie pentru a obliga Primăria Berlinului să exproprieze societăţile imobiliare care deţin peste 3.000 de locuinţe, explică Rouzbeh Taheri, purtătorul de cuvânt al acestei iniţiative. Petiţia sa trebuie să colecteze suficiente semnături, mai întâi 20.000 apoi 170.000, pentru convocarea unui referendum la nivel local. „Este vorba de a trimite un semnal cu privire la direcţia în care oraşul vrea să meargă. Şi de asemenea să trimitem un semnal speculatorilor în care să le spunem: capitalul vostru nu este în siguranţă în Berlin ” a spus Taheri.
Însă acest proiect este „complet absurd” în opinia economistului Harald Simons, potrivit căruia 70% din totalul apartamentelor cu chirie din Germania sunt deţinute de mici proprietari care deţin între două şi 20 de apartamente. Prin atacul declanşat împotriva unor societăţi precum Vonovia şi Deutsche Wohnen „aproximativ 5% din chiriaşii din Berlin nu vor mai plăti chirii mari în timp ce restul vor plăti la fel de mult” precizează Harald Simons.
Rămâne opţiunea cumpărării de locuinţe de către municipalitatea din Berlin, însă în contribuabilii ar avea de plătit o notă de plată uriaşă, estimată de autorităţile din Berlin la 36 de miliarde euro. „Atunci când oamenii vor vedea de câte miliarde este vorba, vor vedea lucrurile altfel” a subliniat primarul Berlinului, Michael Mueller.
Potrivit datelor Eurostat, jumătate dintre germani sunt chiriaşi. În timp ce în România aproximativ 96% dintre persoane locuiesc în apartamente sau case proprietate personală, cel mai mare procent din UE, în Germania proporţia este de 51,7%.