GfK: Magazinele de retail din România şi Lituania vor înregistra cea mai mare creştere din Europa, în 2019

Economica.net
13 06. 2019
magazin_retail_b_q_king_fisher_94370700

Este, de asemenea, prognozată creştere pentru Spania (2,4%) şi Franţa (2,8%), se menţionează într-un comunicat remis joi AGERPRES.

„Majoritatea consumatorilor europeni sunt în prezent împărţiţi între forţe opuse. Pe de o parte, este incertitudinea legată de Brexit, conflictele comerciale şi perspectivele de creştere mai slabe pe pieţele de export importante, cum ar fi China. Dar, pe de altă parte, Europa are o piaţă solidă a forţei de muncă, creşteri salariale mai mari şi preţuri moderate pentru ţiţei. În acest context, soluţia GfK de geomarketing a evaluat indicatori europeni cheie de retail şi a publicat rezultatele în studiul European Retail in 2019”, se arată în comunicat.

Studiul analizează tendinţele şi evoluţiile din 27 de ţări europene şi prezintă o prognoză a cifrei de afaceri pentru 2019, oferind retailerilor, investitorilor şi dezvoltatorilor de proiecte un punct de referinţă important pentru luarea deciziilor.

„GfK prognozează în 2019 o creştere a cifrei de afaceri de două procente pentru retailul format din magazinele fizice pentru ţările europene. Această creştere este doar puţin peste rata inflaţiei şi comparabilă cu creşterea observată anul trecut”, explică expertul în retail Dr. Johannes Schamel.

Conform studiului, în 2018, fiecare cetăţean al celor 27 de ţări analizate a avut o putere medie de cumpărare de 16.878 euro. Aceasta echivalează cu o creştere nominală de 3% faţă de anul precedent. Cele zece naţiuni (din Est) ale UE cu cea mai mare creştere a puterii de cumpărare pe cap de locuitor din acest an au o putere de cumpărare mai mică decât cea medie.

Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Puterea de cumpărare în România rămâne printre cele mai scăzute din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Croaţia, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi Turcia.

Prăbuşirea preţurilor la energie care a început încă de la sfârşitul anului trecut este un indicator că rata inflaţiei în UE va scădea, semnalează studiul. Alături de continuarea litigiilor comerciale cu SUA, slăbirea economiei europene la începutul anului 2019 domoleşte optimismul economiştilor. Ca urmare, este de aşteptat în 2019 o rată a inflaţiei mai mică de 1,6% pentru Uniunea Europeană.

Pentru România, inflaţia prognozată pentru 2019 se situează la 3,3%, una dintre cele mai mari din Europa.

Analiza mai arată că, în timp ce ponderea spaţiilor comerciale pe cap de locuitor pentru toate ţările europene a crescut şi ea în 2018, acest lucru s-a întâmplat la un nivel semnificativ mai scăzut faţă de anii precedenţi. Majorarea la nivelul UE a acestei ponderi a fost contrabalansată de creşterea populaţiei. Ţinând cont de aceasta, ponderea spaţiilor comerciale pe cap de locuitor rămâne la valoarea anului precedent, de 1,13 m˛. Printre primele trei ţări clasate se numără Belgia (1,66 mp/ cap de locuitor) şi Olanda (1,60 mp/ cap de locuitor), precum şi Austria (1,62 mp/ cap de locuitor). În Europa de Est, Croaţia (1,16mp per capita; +2.8%), Bulgaria (0,77mp per capita; +1.7%) şi România (0,73 mp per capita; +1.7%) au reuşit să câştige cel mai mult teren, deşi România şi Bulgaria continuă să se situeze în partea de jos a clasamentului UE.

La nivel european, nu s-a produs nicio schimbare în clasamentul primelor trei ţări faţă de anul precedent în ceea ce priveşte productivitatea spaţiilor de vânzare. Câştigătorul necontestat continuă să fie Luxemburg (aproximativ 7.250 euro/mp), care a cunoscut chiar o uşoară creştere (1,4%) în 2018. Locurile al doilea şi al treilea sunt ocupate de Norvegia (aproximativ 6.430 euro/mp), respectiv Elveţia (aproximativ 6.220 euro/mp).

Cifra de afaceri este semnificativ mai mică în rândul retailerilor din ţărilor UE din est şi sud-est. Cu spaţii între 2.680 euro /mp şi 2760 euro/mp, România, Polonia şi Bulgaria au cele mai scăzute valori de profitabilitate din UE. Chiar şi aşa, aceste ţări sunt printre cele care se laudă cu cele mai mari câştiguri şi creşteri anuale de la 5,7% la 6,7%, ceea ce înseamnă că încet, dar sigur reduc decalajul faţă de celelalte ţări, subliniază studiul.