Gheorghe, ACROPO: Petroliştii din Marea Neagră trebuie să lucreze cu firme româneşti. Nu avem nave de foraj, dar poate cumpărăm

În cadrul unei conferinţe pe teme energetice, el a fost întrebat dacă în forma finală a Legii privind activitatea petrolieră offshore a fost menţinută obligaţia investitorilor de a lucra cu firme româneşti.

‘De ce acesta este un lucru rău? Ce este rău în a obliga sau a cere unui investitor să creeze forţă de muncă, să folosească mână de lucru românească? Acest lucru se practică în toată lumea, vă spun că am umblat în toată lumea şi peste tot e la fel. Fiecare stat încearcă să-şi protejeze forţa de lucru. De ce să vină altcineva când sunt atâţia oameni fără serviciu?’, consideră Gheorghe.

El a mai spus că aceste proiecte pot atrage înapoi în ţară specialiştii români plecaţi peste hotare în industria petrolului offshore.

Totodată, întrebat dacă există firme româneşti care să deţină utilajele de care au nevoie petroliştii din Marea Neagră, care să foreze la mare adâncime, el a răspuns negativ.

‘La momentul actual, nu. Mare adâncime înseamnă peste 150 de metri de apă. Nu avem instalaţiile capabile să ajungă la această adâncime. Singurele instalaţii care sunt actualmente în posesia unei companii româneşti, Grup Servicii Petroliere, sunt instalaţii care sunt platforme jack-up (stau pe fundul mării pe piloni – n.r.), care pot fi folosite la o adâncime maximă a apei de 100 de metri. Deci ce este mai departe, din păcate, nu avem’, a arătat oficialul ACROPO.

Însă dezvoltarea acestui sector poate determina companiile româneşti să achiziţioneze pe viitor astfel de utilaje, a completat el: ‘Dacă va începe această zonă să se dezvolte, aşa cum se preconizează, de la anul, pot apărea una-două companii româneşti care să investească în cumpărarea de platforme semi-submersibile sau nave de foraj’.

Anterior, în aceeaşi conferinţă, Gheorghe a anunţat că Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore) va fi discutată marţi în plenul Camerei Deputaţilor.

‘Mult discutata lege offshore este pe cale de a ajunge în plen. Am primit asigurări că mâine (marţi – n.r.) legea va ajunge în plen, deci este ultima reducă în calea investitorilor. S-a muncit mult, şi eu am făcut şi eu parte din comisiile interministeriale. S-a ajuns la un acord de principiu şi, din punctul nostru de vedere, al autorităţile statului, totul este în regulă’, a afirmat Constantin, în cadrul evenimentului organizat de revista Capital.

El a mai spus că foarte importantă este derularea operaţiunilor petroliere offshore în deplin acord cu normele de securitate, pentru a nu se repeta tragedia din Golful Mexic, mai ales având în vedere că Marea Neagră este una închisă, iar orice scurgere de hidrocarburi poate avea consecinţe dezastruoase.

Investitorii care deţin licenţe de explorare şi producţie din Marea Neagră aşteaptă cu nerăbdare apariţia legii în baza căreia îşi vor putea derula activitatea şi au existat temeri că actul normativ nu va fi votat până la finalul acestei sesiuni parlamentare.

Proiectul se află pe ordinea de zi de luni a Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, pentru raportul final.

În februarie, Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), anunţa că rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani.

‘Când vor funcţiona la maximum, vor fi 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an care vor veni din Marea Neagră, timp de 20 de ani, care vor aduce statului român redevenţe de 2,8 miliarde de euro în 20 de ani. (…) Există circa 200 de miliarde de metri cubi rezerve în Marea Neagră doar pe ceea ce s-a săpat, adică perimetrele deţinute de Lukoil, ExxonMobil şi OMV Petrom, respectiv Black Sea Oil and Gas’, a spus oficialul ANRM.

Astfel că, în 2025, România va produce în total aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. În prezent, în România se extrag circa 11 miliarde de metri cubi de gaze pe an, iar consumul naţional este tot în jurul acestei valori.

El a arătat că ExxonMobil şi OMV Petrom au investit până acum în perimetrul Neptun circa 2 miliarde de dolari, Lukoil – peste 500 de milioane de dolari în perimetrul Trident, iar Black Sea Oil and Gas – 200 de milioane de dolari în perimetrele Midia şi Pelican.