Gheorghe Ştefan, MADR: Consumul de peşte a crescut de la 6,5 kg/locuitor/an în urmă cu 12-13 ani, la 8,5 kg în prezent

„Consumul oficial a crescut de la 6,5 kilograme în urmă cu 12-13 ani, la 8,5 kg/locuitor/an, dar convingerea mea este că e mult mai mult de atât, undeva la 12-13 kilograme, dacă vorbim şi de peştele prins de pescari şi care nu intră în statisticile oficiale. În România se consumă în jur de 140.000 de tone de peşte anual, iar potenţialul este enorm. Preferinţele însă se duc către peştele nu neapărat marin, dar peştele cu mai puţine oase, mai uşor de fabricat şi peştele care se pretează a fi servit în restaurante. Astăzi, aproape că nu există restaurant în care să nu găseşti peşte în meniu, în timp ce în urmă cu 15 ani se găsea doar restaurantele de peşte şi în cele mai mari”, a explicat Ştefan.

Acesta a precizat că din consumul anual al României de 140.000 de tone, doar aproximativ 25% este peşte autohton, restul fiind peşte oceanic provenit din importuri. „Din consumul de 140.000 de tone anual, cam 25% peşte autohton şi restul peşte oceanic şi acest procent nu se va modifica vreodată. Şi pe vremea lui Ceauşescu aduceam peşte oceanic cam 240.000 de tone, cu flota noastră, dar nu era peşte românesc, era prins tot în Mauritania, Africa, Irlanda şi aşa mai departe. Acum, avem capacităţi să creştem producţia de crap, dar este ca şi cum ai spune că românul trebuie să meargă doar cu Dacia şi să nu-şi ia BMW, Mercedes sau Renault. De gustibus non est disputandum. Piaţa este elementul care reglează, elementul de osmoză, să zicem aşa”, a spus el.

Pe de altă parte, Gheorghe Ştefan a subliniat că procesatorii s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, ceea ce permite aprovizionarea lanţurilor de supermarketuri cu produse din peşte procesate în România.

„Avem 3-4 procesatori foarte mari care aprovizionează reţelele de supermarket-uri şi din punctul acesta de vedere, faţă de porc, vită, pasăre, produsele din peşte procesate sunt toate procesate în România. Nu se face import de produse pescăreşti procesate. Noi importăm doar materie primă. Din cele 140.000 de tone consum, România importă cam 2.500 de crap şi vreo 4.500 de păstrăv, în total vreo 7.000 de tone, deci doar aici mai poate să crească România. Mai mult de atât nu se poate, pentru că restul importurilor este peşte oceanic. La ora actuală, din Bulgaria şi Ungaria importăm crap, iar din Italia şi Turcia păstrăv, fără să vorbim de peştele marin, atâta timp cât nu poţi să-l produci în România, iar Marea Neagră este o mare săracă. Noi avem 75 de tone de calcan la Marea Neagră şi o cotă de 3.000 de tone de şprot, din care prindem doar 300 de tone, pentru că nu avem cu ce. Am preferat să ne tăiem pescadoarele şi acum înoată liber hamsia şi şprotul prin mare şi o prind bulgarii sau ucrainienii sau georgienii”, a explicat directorul MADR.

În opinia sa, cu ajutorul banilor europeni alocaţi prin Programul pentru Acvacultură şi Pescuit (PAP) 2021-2027, România trebuie să promoveze mult mai mult consumul de peşte. Noul program pentru pescuit va avea o sumă consistentă, de circa 5 milioane de euro, pentru derularea unor campanii naţionale de promovare a consumului de peşte şi organizarea unor târguri specifice pescăreşti, similare cu cel organizat recent în curtea MADR.

„Îmi doresc să văd pe posturile de radio şi televiziune naţionale, dar şi în mediul online, campanii de promovare a consumului de peşte. Rămân la părerea că, sigur sunt părtinitor puţin pentru că sunt inginer pisicol, peştele este cel mai sănătos aliment de origine animală. Nu am auzit pe nimeni să spună că peştele face rău”, a subliniat Gheorghe Ştefan.

Potrivit datelor statistice, românii consumă de aproape trei ori mai puţin peşte decât media Uniunii Europene, estimată la 22,5 kilograme pe locuitor într-un an, însă şi între ţările UE sunt variaţii foarte mari, în funcţie de tradiţie. Prin comparaţie, în Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5 – 3 kilograme de peşte pe an, în timp ce Portugalia este ţara unde se mănâncă cel mai mult peşte din ţările UE, respectiv 76 de kilograme pe an. În Spania, consumul este de 60 de kilograme de peşte pe an.

Cel mai mult peşte din Europa îl consumă islandezii – 90 de kilograme pe an, iar la nivel mondial, Japonia deţine supremaţia cu peste 130 de kilograme pe an.

România are la dispoziţie 232 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului pescăresc prin PAP 2021-2027, cu 5% mai puţin decât în actuala programare financiară, 70% (163 de milioane de euro) provenind de la Uniunea Europeană, iar diferenţa de 69 de milioane de euro, respectiv 30%, de la bugetul naţional.