„Dorim să găsim surse de finanţare suplimentare moderne. Astfel, am iniţiat un proiect pentru promovarea unor acte normative care să permită emiterea de aşa-numite cover bonds, ceea ce înseamnă că, în baza ipotecilor pe care le avem de la creditele ipotecare, să putem emite obligaţiuni şi să ridicăm sursa de finanţare în acest fel”, a afirmat Gheţea la conferinţa MEDIAFAX Talks about Banking.
Totodată, preşedintele ARB a mai făcut referire la legea insolvenţei persoanelor juridice, spunând că asociaţia a înaintat o serie de propuneri către Parlament pentru modificarea legii, a procedurilor şi metodologiei, întrucât băncile se confruntă cu probleme de recuperare a creanţelor, transformându-se din creditor majoritar în creditor minioritar.
„Vă dau un exemplu în acest sens. Se constată dintr-o verificare că firma care a intrat în insolvenţă a încheiat un contract cu administratorul sau asociatul firmei, care din greşeală nu fusese băgat în contabilitate. Practicianul în insolvenţă sau administratorul judiciar a găsit acest contract şi l-a băgat în contabilitate, astfel că o bancă ajunge de la creditor majoritar la creditor minoritar”, a explicat Gheţea.
În ceea ce priveşte insolvenţa persoanelor fizice, preşedintele ARB a precizat că băncile nu sunt împotriva legii falimentului personal, însă vor un proiect de lege „cât se poate de profesionist” şi curăţat de unele nuanţe de populism care au apărut în proiectele prezentate până în prezent.
„Au fost mai multe proiecte de lege prezentate şi, din păcate, de fiecare dată ARB a făcut multe amendamente, propuneri de amendamente, respingând ideea de a fi aplicată o astfel de lege în forma respectivă. (…) Propunerile noastre erau de modificare din temelie”, a adăugat Gheţea.
El consideră că este necesară o astfel de lege, însă trebuie să aibă o formă care să nu creeze riscuri sistemice.
„Suntem de părere că o lege a insolvenţei personale este necesară, dar să nu creeze riscuri sistemice, să nu creeze probleme din cauză că nu este foarte, foarte clară şi nu are o sobrietate pe care o găsim la alte proiecte din Marea Britanie sau Germania”, a conchis Gheţea.
Gheţea: Băncile vor să se implice în procesul de autorizare al proiectelor cu fonduri europene
Băncile doresc să se implice în procesul de autorizare al accesării fondurilor europene, şi au propus un cadru legislativ, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) având un proiect iniţiat de câţiva ani, care se discută cu specialişti din Finanţe şi BNR, a declarat vineri preşedintele ARB, Radu Gheţea.
„Avem un proiect de câteva luni bune sau câţiva ani buni, care prevede ca băncile să se implice în avizarea proiectelor care urmează să acceseze fonduri europene. Am iniţiat un proiect prin care dorim să găsim o soluţie astfel încât băncile să poată fi implicate în procesul de autorizare al accesării fondurilor europene”, a afirmat Gheţea la conferinţa MEDIAFAX Talks abut Banking.
El a arătat că la nivelul ARB este constituită o comisie de specialitate, la care se adaugă specialişti din Ministerul de Finanţe şi Banca Naţională a României, dorind să atragă şi persoane din cadrul comisiilor de Buget-Finanţe din Parlament.
Gheţea a precizat că de la dorinţa băncilor până la implementarea proiectului nu este un drum foarte simplu.
„Dorinţa e să creăm un cadru, nu vrem să obligăm toate băncile să adere. Cine doreşte poate adera, astfel încât se poate implica în fazele anterioare finanţării”, a mai spus Gheţea.