Gheţea, despre clauzele abuzive: Nu vrem să rămână în contracte, dar să le elimine doar ÎCCJ

„Comunitatea bancară nu doreşte menţinerea clauzelor abuzive în contractele de credit. Nu considerăm că o bancă sau mai multe pot face ce doresc cu aceste clauze. Ceea ce nu dorim e ca, odată depistată o astfel de clauză, aceasta să fie declarată ca atare în toate contractele acelei bănci de către o instanţă inferioară. Vrem ca acest drept să îl aibă o instanţă superioră, o curte supremă. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar trebuie ca decizia să fie luat de instanţele superioare”, a declarat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi directorul executiv al CEC Bank, Radu Gheţea, cu ocazia prezentării rezulatelor anuale.

Declaraţia lui Gheţea vine în contextul în care de la 1 iulie ar trebui să intre în vigoare două noi articole la legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele dintre consumatori şi profesionişti. Noile prevederi ar putea duce la eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele, dacă Tribunalul şi apoi Curtea de Apel constată existenţa acestora, la iniţiativa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau a unei asociaţii de profil.

Imaginea băncilor a fost afectată de un val de procese, individiduale sau de grup, în care a fost contestată justeţea unor clauze care se referă la calculul dobânzii sau a comisioanelor. Însă eliminarea unor costuri din toate contractele de credit ar lovi nu numai imaginea, ci şi bilanţurile insituţiilor de credit.

Gheţea spune că CEC Bank nu are astfel de probleme, întrebat ce impact a estimat în bilanţ într-un studiu realizat de Banca Naţională privind modificarea legii 193/2000.

„Banca noastră nu a avut niciun proces pe astfel de clauze, nici colectiv, nici individual. Nu avem asemenea experienţe neplăcute. În momentul în care am trecut de la Casa de Economii şi Consemnaţiuni la CEC Bank, am reviziuit toate contractele. Am fost mult mai atenţi şi după episodul cu implementarea Directivei 48 în OUG 50. Considerăm că nu avem nimic în contracte care ar putea fi considerat abuziv”, a delcarat preşedintele CEC Bank.

Gheţea adaugă că băncile au trimis datele solicitate de BNR, dar că ARB nu are acces la ele, din moment ce conducerea asociaţiei ar putea fi pusă într-o situaţie de incompatibilitate, având în vedere că nu toate băncile sunt reprezentate în Consiliul director.

„La nivelul comunităţii bancare a fost o solicitare pentru un studiu al BNR. Nu noi am făcut acel studiu, pentru că nu aveam cum. Ar fi existat un conflict de interese în ARB. Cei din consiliul ARB ar fi putut vedea ce se întâmplă cu bănci precum Volksbank sau UniCredit, bănci care nu sunt reprezentate (…) Am înţeles că toate datele au ajuns la BNR. Nu ştiu când va fi prezentat studiul respectiv, dacă vor fi prezentate toate datele”, a adăugat Gheţea.

Bancherii au avut mai multe întâlniri de lucru cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi cei ai BNR privind modificarea legii 193/2000. Pe lângă judecata la Înalta Curte, bancherii mai vor şi ca doar ANPC să aibă dreptul de a iniţia astfel de procese. Pentru început, însă, aceştia au cerut o amânare a aplicării modificărilor după data de 1 iulie, potrivit unor informaţii obţinute de ECONOMICA.NET.