Ghid de supraviețuire în Sistemul de Garanție Returnare. Cum și de unde îți poți recupera garanția de 50 de bani pe ambalajele de băuturi

Cititorii Economica au semnalat, spre exemplu, probleme legate de recuperarea garanției dar și cerințe în afara legii ale comercianților. În plus, în Parlament, deputații depun interpelări legate de modul de reciclare prin RetuRO. Un deputat PSD, spre exemplu, vorbește despre nemulțumirea consumatorilor din Arad că aparatele care strâng ambalaje (RVM-uri) sunt mai mereu pline.

Mai exact, după cum ne-au semnalat cititorii, sunt magazine care solicită sau transmit clienților că este nevoie de bonul de cumpărături pentru a-și recupera garanția cash la fel cum sunt magazine care nu plătesc garanția sau nici măcar nu acceptă ambalajul, chiar dacă ar trebui.  Nu în ultimul rând, există nelămuriri și în rândul clienților.

Potrivit legislației însă, lucrurile stau în felul următor;

• Consumatorul poate merge cu ambalajul cu sigla RetuRO, spre reciclare, la orice punct de returnare organizat de comercianți, indiferent de unde a cumpărat băutura

Teoretic, aceasta înseamnă că românii pot introduce ambalajul în orice aparat RVM sau, acolo unde acestea nu există, se pot duce la casierul oricărui magazin.

În practică, se pate întâmpla însă ca magazinul (în general magazinele mai mici, fără RVM-uri) să nu accepte ambalajul și implicit să refuze plata garanției. De ce? Momentan, din datele RetuRO, din cei aproximativ 80.000 de comercianți care operează în România, doar aproximativ 19.000 au încheiat până acum contracte cu administratorul RetuRO. Iar acest lucru înseamnă că mai bine de 70% dintre retailerii din România nu pot accepta ambalaje SGR și nu pot oferi în schimb garanția înapoi.

Datele au fost furnizate Economica de către RetuRo și reflectă realitatea până la final de ianuarie 2024, în contextul în care sistemul este funcțional din 30 noiembrie 2023.

• Consumatorul poate primi contravaloarea garanției de la casier fără a prezenta bonul de casă.

Nu este necesar ca un client să dovedească, prezentând un bon, că a achiziționat  un produs în ambalaj SGR.

Confuzia poate apărea când reciclarea se face manual și clientul nu are practic un voucher (bon) de la aparatele RVM. Atunci se poate prezenta la casier cu ambalajul cu logoul SGR, acesta fiind singura dovadă de care are nevoie pentru a demonstra că a achiziționat un produs purtător de garanție. Și aceasta pentru că ambalajele SGR au ca elemente de identificare: simbolul SGR imprimat pe etichetă, recognoscibil de clienți și comercianți când se face colectare manuală și un cod de bare pentru colectarea automată prin RVM.

• Consumatorul poate primi contravaloarea garanției sub formă de cash, voucher sau prin transfer bancar.

În funcție de politica magazinului, consumatorii pot avea varianta de a primi contravaloarea garanției cash, sub forma unui voucher sau prin transfer bancar.

Spre exemplu, la Lidl, cel mai mare lanț de magazine din România după cifra de afaceri aferentă 2022, clienții primesc de la RVM un voucher pe care il pot folosi pentru cumpărături ulterioare în același magazin unde au reciclat. Dacă este utilizat pentru cumpărături ulterioare, valoarea acestuia este scăzută din prețul produselor achiziționate, prin prezentarea sa la casa de marcat.

Dacă se dorește transformarea voucherului în numerar, acest lucru se poate realiza tot la casa de marcat, în orice magazin al rețelei, cu mențiunea că există un termen limită de 12 luni de la data emiterii până când poate fi astfel utilizat.

Pentru a oferi un alt exemplu, Kaufland transformă bonul cu valoarea garanției eliberat de RVM direct în numerar, la casa de marcat, iar la Carrefour se poate recupera garanția de 50 de bani cash, voucher în magazin sau în contul  Act for Good, aplicația de fidelitate a retailerului, prin scanarea voucherului eliberat de sistemul de colectare.

La Auchan se primești înapoi garanția de 50 de bani sub forma unui tichet emis de aparatele RVM. Tichetul va conține numărul ambalajelor introduse în aparat și suma totală a garanției corespunzătoare ambalajelor și se utilizează exclusiv în magazinele fizice Auchan și MyAuchan, cu excepția celor din stațiile Petrom. Atât tichetele fizice, cât și voucherele electronice pot fi folosite doar în magazinele fizice, nu și pe website-ul Auchan.

• Consumatorul nu trebuie să meargă la același magazin unde a reciclat ambalajul pentru a încasa în numerar garanția. Însă, magazinul ales trebuie să fie în aceeași rețea 

Potrivit site-ului RetuRo, administratorul sistemului de garanție returnare (SGR), „după golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă în oricare dintre punctele de returnare organizate de comercianți. În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial, sub forma de cash, voucher sau transfer bancar. Nu este necesară prezentarea bonului fiscal și chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locație”.

Cât despre locul unde se poate recupera garanția, RetuRo a făcut pentru Economica următoarea precizare:

„Organizarea activității și stabilirea fluxului monetar sunt responsabilitatea fiecărui retailer în parte. Conform legii (1074/2021, art. 14, alin.2, lit. B), în cazul în care ambalajele SGR sunt preluate prin echipament automat de preluare, valoarea garanției este returnată consumatorilor sau utilizatorilor finali fie prin voucher pe care aceștia, în cadrul aceluiași comerciant care operează echipamentul automat de preluare, îl pot preschimba în numerar sau îl pot utiliza la efectuarea cumpărăturilor, în termen de maximum 12 luni de la eliberarea voucherului. În lipsa altor detalii, procedura de utilizare a voucherului rămâne la laltitudinea fiecărui comerciant. Voucherul poate fi răscumpărat în bani la magazinul care deține RVM-ul care l-a eliberat, aceștia putând fi utlizați la cumpărături în orice alt magazin din România.”

Ca practică la majoritatea retailerilor, din informațiile RetuRO, orice voucher emis de un retailer/rețea de supermarket-uri/hipermarket-uri poate fi schimbat în cash sau folosit la cumpărături în orice alt magazin din rețea.

Pot exista și situații „foarte rare” în care să nu se întâmple exact așa, „dar acea situație trebuie văzută ca excepțională” mai spune RetuRO. Se poate întâmpla, spre exemplu, ca angajații să nu fie la curent cu procesul de returnare a banilor sau de utilizare a voucherului.

De asemenea, pot apărea confuzii în cadrul rețelelor care operează branduri diferite, direct și în sistem de franciză. Este cazul, spre exemplu, Mega Image (operat direct) și Shop&Go (franciză) unde, spun cititorii Economica, nu mereu este posibil să recuperezi garanția într-o unitate Shop&Go dacă ai reciclat în RVM Mega Image.

Compania spune însă că acest lucru este posibil.

„În întreaga rețea Mega Image, atât în magazinele Mega Image cât și Shop&Go, conform legislației în vigoare, produsele compatibile SGR ce au inscripționate logo-ul RetuRo și codul de bare specific, beneficiază de identificarea taxei de garanție la casa de marcat precum și preluarea de către echipamentele de reciclare prezente în unitățile noastre. Voucherul cu contravaloarea garanției, emis de echipamentele din rețeaua Mega Image (atât magazinele Mega Image cât și Shop&Go) pot fi utilizate în toate magazinele din rețea indiferent dacă discutăm de magazine Mega Image sau Shop&Go. Ne vom asigura prin acțiuni specifice de reinformare că procedura de recuperare a garanției este respectată la nivelul întregii rețele Mega Image. În prezent, clienții noștri pot beneficia de returnarea garanției fie în numerar, fie utilizând voucherul ca mijloc de plată pentru cumpărăturile efectuate în toate magazinele noastre. Suntem dedicați îmbunătățirii continue a serviciilor oferite și, în acest sens, dorim să vă informăm că pe măsură ce sistemul de garanție va fi mai dezvoltat, intenționăm să introducem noi facilități pentru a oferi clienților noștri o experiență și mai plăcută și mai eficientă”, au declarat pentru Economica oficialii Mega Image.

Consumatorul TREBUIE să folosească voucherul primit de RVM în același magazin unde a reciclat, dacă nu îl preschimbă în cash

Voucherul poate fi folosit ca o reducere pentru următoarele cumpărături în același magazin unde a fost efectuată returnarea. După cum am menționat anterior, există  însă și opțiunea de a-l schimba în numerar sau de a primi valoarea garanției prin transfer bancar.

Este situație întâlnită, spre exemplu, la Lidl care afișează și pe bonul dat de RVM că acesta trebuie folosit ca voucher, pentru cumpărături ulterioare,  doar în magazinul unde a fost emis.

„Am luat la cunoștintă dorința ca voucherul eliberat de aparat să fie folosit în toată rețeaua de magazine Lidl, și, cu buna credintă, lucrăm pentru a găsi o soluție tehnică de a-i da curs fără a expune Lidl la riscuri de fraudă. Menționam însă că, dupa eliberarea voucherului, clienții pot solicita contravaloarea în numerar a voucherului, la casa de marcat, astfel încat nu trebuie să se întoarcă în același magazin pentru a utiliza la cumpărături valoarea garanției. Deci, în niciun caz clienții nostri nu sunt privați de utilizarea garanției pe care o primesc. După cum se subliniază constant la toate nivelurile, SGR implică un efort comun și funcționarea optimă necesită o bună comunicare și cooperare între toți cei implicați. De altfel, Lidl a fost unul dintre pionierii SGR printre comercianți, politica sa fiind de a introduce cât mai repede la raft produsele marcate SGR pentru a-i obișnui cât mai repede cu SGR și a facilita implementarea cât mai rapidă a sistemului”, au declarat pentru Economica oficialii Lidl.

Consumatorul trebuie să achite garanția când cumpără băuturi de la un restaurant și le consumă în afara unității

Comercianții din industria hotelieră și cei din industria serviciilor alimentare, în special unităţile care organizează evenimente, pregătesc şi servesc alimente şi băuturi nu trebuie să perceapă  garanția de 60 de bani  pentru produsele consumate la locul structurii de vânzare. Însă, pentru produsele consumate în afara structurii de vânzare, operatorii au obligația reținerii garanției.

De menționat, de asemenea. că jucătorii din HoReCa nu au obligaţia de a organiza puncte de returnare pentru consumatorii finali, dar au obligația de a preda către RetuRo ambalajele goale provenite din activitatea desfășurată.

Ce presupune sistemul de garanție returnare pentru consumator. O scurtă recapitulare

SGR reprezintă un sistem prin care românii plătesc o garanție de 0,50 de lei atunci când  cumpăra o băutură de la un comerciant;

După golirea ambalajului, consumatorul va trebui să îl aducă în oricare dintre punctele de returnare organizate de comercianți

Ambalajele trebuie să fie intacte, nedegradate și nedeformate, golite complet dar nu spălate, cu eticheta vizibilă și intactă.

În schimbul ambalajului gol, consumatorul va primi înapoi, pe loc, valoarea garanției plătite inițial, sub forma de cash, voucher sau transfer bancar.
Nu este necesară prezentarea bonului fiscal și chiar dacă respectivul produs nu a fost cumpărat din acea locație.

SGR se aplică pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 l şi 3 l inclusiv

Nu toate aceste ambalaje pot fi returnate prin sistem și poartă garanție. Doar cele cu sigla RetuRO.

Sistemul este implementat de la 30 noiembrie 2023, dar încă sunt puține ambalaje cu sigla RetuRo pe piață. Acestea le vor înlocui treptat pe cele vechi, până în 30 iunie 2024.

Ce presupune sistemul de garanție returnare pentru magazin. O scurtă recapitulare

Potrivit legislației în vigoare, magazinele au următoarele obligații în legătură cu SGR

• să indice valoarea garanţiei distinct de preţul produsului, atât la raft, cât şi în documentele fiscale aferente produsului în ambalaj SGR;
• să plătească valoarea garanţiei operatorilor economici de la care achiziţionează produse ambalate în ambalaje SGR, cu excepţia cazului în care producătorul a decis să suporte plata garanţiei în mod direct;
• să nu comercializeze produse ambalate în ambalaje SGR achiziţionate de la producători neînregistraţi în cadrul administratorului SGR sau de la distribuitori ai acestor producători;
• să nu comercializeze produse ambalate în ambalaje SGR care nu sunt marcate potrivit prevederilor
• să încaseze de la clienţii lor garanţia aferentă produselor în ambalaje SGR, cu excepţia cazului în care comerciantul decide să suporte costul garanţiei în cazul oferirii produselor ambalate în ambalaje SGR, cu titlu gratuit, către consumatorul şi/sau utilizatorul final, spre exemplu ca premii sau mostre gratuite, caz în care garanţia va fi suportată în mod direct de către producător, dacă oferirea gratuită se face la instrucţiunea acestuia, sau de către comerciant dacă oferirea gratuită se face de către comerciant şi nu va fi percepută de la consumatorul şi/sau utilizatorul final;
• să afişeze în cadrul structurilor de vânzare informaţii adresate consumatorilor sau utilizatorilor finali cu privire la

-tipurile de produse care fac parte din sistemul de garanţie-returnare;

– valoarea garanţiei;

– posibilitatea consumatorilor sau utilizatorilor finali de a returna ambalajul SGR în vederea restituirii valorii garanţiei în cadrul oricărui punct de returnare de pe teritoriul României;

– adresa şi programul de funcţionare ale punctului de returnare operat de comerciant;

– modalitatea de preluare a ambalajelor, manual sau prin echipament automat de preluare;

– modalităţile disponibile de restituire a garanţiei;

– dreptul celui care returnează ambalajul SGR de a solicita restituirea valorii garanţiei în numerar, prin voucher sau prin transfer bancar;

– situaţiile de refuz al restituirii garanţiei;

• să organizeze puncte de returnare,
• să preia în cadrul punctelor de returnare toate ambalajele SGR returnate de consumatori sau utilizatori finali şi să restituie acestora valoarea garanţiei la momentul returnării ambalajelor SGR,
• să protejeze ambalajele SGR preluate în cadrul punctelor de returnare împotriva deteriorării, furtului şi a altor situaţii similare, până la preluarea acestora de către administratorul SGR;
• să permită exclusiv administratorului SGR preluarea ambalajelor SGR de la punctele de returnare, la solicitarea acestuia sau a reprezentantului desemnat al acestuia;
• să utilizeze pentru raportarea ambalajelor care fac obiectul SGR şi a garanţiilor aferente acestora, programul informatic pus la dispoziţie online de către administratorul SGR;
• să ţină evidenţa numărului total al produselor în ambalaje SGR comercializate, defalcat pe produse, pentru fiecare structură de vânzare şi/sau magazin online pe care le operează, evidenţa numărului total al ambalajelor SGR care au fost returnate comerciantului de către consumatori sau utilizatori finali, defalcat pe tip de material şi volum, precum şi evidenţa garanţiilor plătite, încasate la vânzarea produselor şi returnate către consumatori la punctul de returnare, respectiv încasate de la administratorul SGR;
• Comercianţii care optează pentru organizarea punctelor de returnare în parteneriat cu unităţile administrativ-teritoriale sau cu asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, vor afişa în cadrul structurilor de vânzare, vizibil şi uşor lizibil pentru clienţi, următorul text: „Acest magazin nu funcţionează ca punct de returnare a ambalajelor”, precum şi informaţia privind localizarea punctelor de returnare puse la dispoziţie.

După primele două luni de funcționare a Sistemului de Garanție  Returnate în România (SGR), pe piață existau în jur de 45 de milioane de ambalaje cu sigla SGR, singurele care pot fi reciclate prin sistem.

Producătorii au pus pe piață peste 29,7 milioane de peturi (plastic), peste 7,3 milioane de doze (metal) și peste 5,2 milioane de sticle. Cât despre rata de returnare, în prima luna de SGR, românii au returnat în sistem, în vederea reciclării, 0,09% din peturile SGR din piață (26.509 bucăți), 0,05% dintre doze (3.967 de bucăți) și 0,01% dintre sticle (720 de bucăți).

Procentele nu reflectă însă doar gradul de reciclare. Având în vedere că RetuRO nu raportează și vânzările, nu se poate determna exact câte ambalaje SGR au ajuns în casele consumatorilor și câte sunt încă pe rafturile și depozitele magazinelor.