„Ghid de supravieţuire” pentru omenire – Lumea trebuie să acţioneze radical în domeniul climei, în acest deceniu, pentru a salva planeta

Această sinteză a experţilor din domeniul climei, care urmează celei din 2014 şi care nu va avea un echivalent în deceniul în curs, reprezintă „un ghid de supravieţuire pentru omenire”, a subliniat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, scrie Agerpres.

Ea va fi utilizată ca bază factuală pentru intensele negocieri politice şi economice din anii următori, începând cu summitul pentru climă organizat de ONU în decembrie la Dubai, COP28, unde va fi dezvăluit un prim bilanţ al eforturilor făcute de fiecare ţară în cadrul Acordului de la Paris şi unde viitorul energiilor fosile va fi negociat cu stricteţe.

Potrivit sintezei, încălzirea climei va atinge pragul de +1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială încă din perioada 2030-2035, a prevenit GIEC, în contextul în care media temperaturii globale de pe Terra a crescut deja cu 1,2 grade Celsius faţă de perioada menţionată.

Aceeaşi proiecţie este valabilă în aproape toate scenariile pe termen scurt ce vizează emisiile de gaze cu efect de seră provenite din activităţile umane.

„Voinţă politică”

Însă „reduceri profunde, rapide şi prelungite ale emisiilor (…) ar duce la o încetinire vizibilă a încălzirii globale peste aproximativ două decenii”, au precizat experţii din cadrul GIEC.

„Acest raport este un mesaj de speranţă”, „el subliniază urgenţa de a adopta măsuri mai ambiţioase”, a adăugat preşedintele GIEC, Hoesung Lee.

După părerea sa, „dispunem deja de savoir-faire-ul, tehnologia, instrumentele, resursele financiare şi tot ce avem nevoie pentru a surmonta problemele climatice”, însă „ceea ce ne lipseşte pentru moment este o voinţă politică puternică”.

„Trebuie să trecem de la amânare la acţiune”, a reacţionat Inger Andersen, directoarea Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Activista suedeză pentru mediu Greta Thunberg a criticat „trădarea fără precedent” a politicienilor şi a spus că unii dintre ei „trăiesc încă în negare” şi „acţionează în mod activ în direcţia greşită”.

Impacturi mai grave decât cele estimate

„Pentru orice nivel viitor al încălzirii climei, numeroase riscuri asociate cu clima sunt mai mari decât cele care au fost estimate” în precedentul raport din 2014, au precizat oamenii de ştiinţă.

Ei se bazează pe înmulţirea observată recent a evenimentelor meteorologice extreme, precum valurile de caniculă, şi pe noile cunoştinţe ştiinţifice, de exemplu cele care privesc coralii.

Chestiunea „pierderilor şi daunelor” cauzate de încălzirea climei şi deja suferite de anumite ţări, în special de cele mai sărace, va fi unul dintre subiectele discutate la COP28.

„Justiţia climatică este crucială, întrucât cei care au contribuit cel mai puţin la schimbările climatice sunt afectaţi într-un mod disproporţionat”, a subliniat Aditi Mukherji, unul dintre autorii sintezei GIEC.

„Toată lumea” trebuie să facă eforturi, mai ales G20, a reacţionat Simon Stiell, secretarul executiv al ONU Climat, pentru că în aceste ţări „sunt generate 80% din totalul emisiilor”.

Eforturi de adaptare

„Anii cei mai călduroşi pe care i-am trăit până în prezent vor fi printre cei mai reci peste o generaţie”, a rezumat Friederike Otto, coautoare a sintezei, care a prezentat această realitate printr-un grafic colorat în nuanţe de roşu.

Această constatare subliniază necesitatea formării unui front al eforturilor de adaptare la schimbările climatice şi al celor de reducere a emisiilor pentru a nu agrava şi mai mult situaţia globală.

Dintre soluţiile avute în vedere, locul acordat în „rezumatul pentru factorii de decizie” – întocmit pe 36 de pagini – legitimităţii tehnologiilor de captare CO2-ului a fost aspru criticat de anumiţi observatori.

Ei consideră că aceste tehnologii sunt potenţiale „permise de ardere” acordate ţărilor producătoare de hidrocarburi, precum Arabia Saudită, ai căror negociatori s-au luptat pe parcursul weekendului trecut pentru a „dilua” fermitatea frazelor din raport care se refereau la rolul central al energiilor fosile (petrol, gaz, cărbune).

„Aceşti mari poluatori se folosesc de tehnologii de captare a CO2-ului ca de o acoperire pentru a continua să-şi dezvolte activităţile”, a denunţat Lili Fuhr, de la Center for International Environmental Law (CIEL).

Investiţiile costă mai puţin

De altfel, „beneficiile economice şi sociale ale unei limitări a încălzirii climei la +2 grade Celsius depăşesc costul generat de măsurile ce trebuie implementate”, au dat asigurări experţii din cadrul GIEC.

Însă, orice amânare suplimentară ar duce la creşterea acestui prag, notează GIEC, în condiţiile în care omenirea beneficiază deja de progrese rapide în domeniul energiilor regenerabile.

„Din 2010 până în 2019, costurile au scăzut considerabil pentru energia solară (85%), eoliană (55%) şi bateriile cu litiu (85%)”, reamintesc autorii sintezei.

Pe lângă efectele benefice asupra climei, eforturile accelerate şi susţinute „ar aduce numeroase avantaje conexe, în special în ceea ce priveşte calitatea aerului şi sănătatea”, au adăugat oamenii de ştiinţă, care nu ascund însă nici preţul ce va trebui să fie plătit: „pe termen scurt, acţiunile implică investiţii iniţial ridicate şi schimbări potenţial radicale”.