Ghidul alegerilor locale 2016. Tot ce trebuie să ştii despre scrutin şi la ce scoruri se aşteaptă principalele partide

18.274.891 de români cu drept de vot, dintre care 233.367 sunt tineri de 18 ani sunt aşteptaţi la vot la alegerile locale de duminică 5 iunie. De asemenea, pe liste figurează și 5.272 de persoane cu vârsta de 100 de ani și peste.

Scrutinul aduce o serie de premiere, începând cu faptul că șeful Consiliului Județean nu va mai fi ales direct de cetățeni și terminând cu sistemul electronic anti-fraudă.

Urnele se vor deschide duminică la ora 7:00 și se vor închide la ora 21:00.

Sunt organizate 18.616 secții de votare, toate cu acces la rețea WiFi securizată, iar buna desfășurare a scrutinului va fi asigurată de peste 50.000 de forțe de ordine.

Au drept de vot la 5 iunie cetățenii români sau cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România, care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor, inclusiv, și cărora nu le-au fost interzise, de către instanță, drepturile electorale.

Nu pot alege debilii sau alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea acestui drept, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţă şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai Uniunii Europene).

Este nevoie de un act de identitate valabil pentru exprimarea votului (carte de identitate, carte electronică de identitate, carte provizorie de identitate, buletin de identitate, pașaport diplomatic, pașaport de serviciu, carnet de serviciu militar).

Alegătorii își pot exprima opțiunea doar în localitatea de domiciliu/reședință, la secția la care sunt arondați. Adresa exactă a secției la care este arondată o persoană poate fi găsită accesând Registrul Electoral (https://registrulelectoral.ro/).

Dacă nu sunt trecuți în lista permanentă, din cauza unei erori sau pentru că s-au mutat recent în localitate și nu au solicitat expres înscrierea în Registrul Electoral, alegătorii vor fi trecuți pe lista suplimentară.

Pe lângă lista permanentă și cea suplimentară, mai există lista complementară, pe care sunt trecuți cetățenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidențele Inspectoratului General pentru Imigrări și au domiciliul sau reședința în localitatea respectivă.

În cazul persoanelor care nu se pot deplasa, din cauze medicale sau că s-a dispus împotriva lor măsura preventivă a arestului la domiciliu, ele pot beneficia de urna mobilă, dar doar în cazul unei cereri scrise și a unor acte doveditoare, depuse până astăzi, la ora 20.

În întreaga ţară sunt 28.080 deţinuţi, dintre care 1.766 au drept de vot. Dintre aceştia, 1.397 de deţinuţi au solicitat urna mobilă, potrivit ANP.

În funcție de domiciliu sau reședință, alegătorul primește trei (în țară) sau patru buletine de vot (în București), câte unul pentru primar, consiliu local, consiliu județean (general, în cazul Capitalei). Pentru bucureșteni, al patrulea buletin îi cuprinde pe candidații la Primăria Generală.

În cazul cetăţenilor români documentele necesare pentru a vota sunt cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării. Cetăţenii Uniunii Europene îşi pot exercita dreptul de vot pe baza oricărui document valabil care le atestă identitatea.

La intrarea în secţia de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secţiei de votare actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa. Acesta va înscrie codul numeric personal în sistem, care va semnala dacă alegătorul: a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; şi-a pierdut drepturile electorale; este arondat la altă secţie de votare; este omis din lista electorală permanentă şi a formulat o solicitare de a fi înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; a mai votat la acelaşi scrutin.

Disfuncţionalitatea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării. În această situaţie, alegătorii prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator sau membrului biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia, care consemnează pe suport electronic sau de hârtie, după caz, codurile numerice personale ale alegătorilor şi ora la care s-au prezentat la vot.

După ce prezintă actul de identitate operatorului de calculator, alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară, primeşte buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”.

Fiecare alegător din ţară va primi trei buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local şi unul pentru consiliul judeţean. În Bucureşti, fiecare votant va primi patru buletine de vot: unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi unul pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Buletinul de vot este format din mai multe file, numerotate şi capsate. Pe paginile interioare ale buletinului de vot sunt imprimate patrulatere care cuprind toate listele de candidaturi, respectiv toţi candidaţii independenţi, iar pe ultima pagină este aplicată ştampila de control a secţiei de votare.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă ca acestea să nu se deschidă.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.

Alegătorul restituie preşedintelui ştampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.

Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

Pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În cazul persoanelor care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de preşedintele biroului electoral de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale complementare sau de pe lista suplimentară existente la secţia respectivă. Extrasul se semnează de către preşedinte şi se ştampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la secţie.

Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri pentru urna specială sunt preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei care s-a deplasat la locul unde se află alegătorul netransportabil, pe baza semnăturilor în extrasul de pe lista electorală.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.

Votarea se desfăşoară duminică între orele 7.00 şi 21.00. La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află în localul secţiei de vot pot să îşi exercite dreptul de vot.

Ce este interzis să facem în ziua alegerilor locale şi ce riscă cei care încalcă legea

Alegătorii care se prezintă duminică la vot sunt avertizaţi de reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) că anumite fapte sunt considerate contravenţii sau chiar infracţiuni şi sunt total interzise pe parcursul zilei, riscul fiind de amenzi sau chiar închisoare. În cadrul unei ghid postat pe site-ul instituţiei se arată, printre altele, că persoanele care atacă, prin orice mijloace, localul secţiei de votare riscă să fie pedepsite cu închisoare de la 2 la 7 ani. De asemenea, tot cu închisoare, de la 6 luni la 3 ani, riscă să fie pedepsiţi şi cei care împiedică, prin orice mijloc, dreptul de a alege sau de a fi ales.

Fiecare alegător trebuie să intre singur în cabina de vot, după ce a primit buletinele şi ştampila cu menţiunea VOTAT din partea comisiei secţiei de votare. Aici, trebuie să păstreze doar pentru el momentul în care votează. Este interzisă filmarea sau fotografierea buletinului de vot. Riscul pentru nerespectarea acestora este de dosar penal şi amendă de la 600 la 1.000 de lei.

De asemnea, constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la 600 la 1.000 de lei distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau orice alt mijloc a listelor electorale. Tot contravenţie este considerată şi comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o rază de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare. Cei care încalcă această obligaţie riscă o amendă de la 2.200 la 3.000 de lei.

Coruperea alegătorilor este considerată infracţiune electorală iar cel care este prins făcând acest lucru riscă închisoare.

„Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, se arată în ghidul MAI.

Persoana care este prinsă că voteză fără acest drept sau votează de două sau mai multe ori sau introduce în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul riscă închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi cel depistat că se foloseşte de o carte de identitate nulă sau falsă, ori de un buletin de vot fals.

Urnele nu se deschid înainte de ora închiderii votării iar cel care este prins că face asta poate sta la închisoare de la unu la 3 ani. În cazul urnei mobile, aceasta poate fi încredinţată doar membrilor biroului electoral al secţiei de votare, altfel pedeapsa este de la 3 luni la 2 ani de închisoare.

Pedepse mai mari, de până la 5 ani, riscă să primească cei prinşi că falsifică documentele electorale.

„Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă”, se notează în ghidul MAI.

Cu până la 7 ani de închisoare riscă se fie pedepsiţi cei care sunt prinşi că încearcă să introducă sau să folosească programe informatice ce conţin viruşi care pot altera rezultatele obţinute în secţiile de votare sau care să modifice repartizarea mandatelor. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi cei care introduc date, informaţii ce duc la alterarea sistemului informaţional naţional pentru stabilirea rezultatelor alegerilor.

Vineri, la sediul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc şedinţa Comisiei Tehnice Centrale pentru coordonare şi organizarea alegerilor locale de duminică. În cadrul şedinţei, ministrul Petre Tobă a făcut şi bilanţul infracţiunilor constate în cadrul campaniei electorale. Datele arată că numărul acestora este cu 76% mai mic, faţă de campania electorală de la alegerile locale din 2012. De la începutul acestei campanii şi până acum, şapte persoane au primit măsuri preventive, a declarat ministrul Afacerilor Interne.

„Dacă ne raportăm la campania electorală aferentă alegerilor locale din anul 2012, am constatat o scădere procentuală de 62% a tuturor sesizărilor făcute în legătură cu procesul electoral. Am constat o scădere semnificativă, de aproximativ 76%, a tuturor infracţiunilor constatate. Totodată, în cadrul cercetărilor efectuate s-au dispus măsuri preventive faţă de şapte persoane. Patru persoane pentru coruperea alegătorilor, trei persoane pentru fapte comise cu violenţă”, a susţinut Petre Tobă în cadrul şedinţei Comisiei Tehnice.

A fost făcut şi bilanţul verificărilor asupra persoanelor care au solicitat schimbarea reşedinţei în timpul campaniei electorale. În 23 dintre cazuri s-au descoperit că există suspiciuni de fapte penale în ceea ce priveşte intenţia de vot şi au fost aplicate 231 de contravenţii pentru nerespectarea legislaţiei.

Sistemul antifraudă

În fiecare secție de votare, un operator va scana codul numeric personal al persoanei care se prezintă la urne, iar sistemul va emite o alertă în cazul unei tentative de vot multiplu sau ilegal. La Ministerul de Interne va funcționa un centru de comandă pentru depistarea tentativelor de vot ilegal.

„Dacă avem un alegător care încearcă să voteze de două ori, acesta se va întâlni mai întâi cu polițiștii de acolo din zonă, care vor cerceta cazul respectiv și, dacă se dovedește prin cercetările preliminare efectuate că nu a mai votat, prin legătura cu secția de votare de unde a venit mesajul, respectivul alegător va fi lăsat să voteze. Nu recomand nimănui să încerce să voteze ilegal”, avertiza președintele Autorității Electorale Permanente, Marian Muhuleț.

Potrivit reprezentantului AEP, „nu există” riscul să se blocheze sistemul dezvoltat în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și Institutul Național de Statistică.

Cu ajutorul sistemului se vor putea centraliza automat informații statistice despre prezență, vârsta și sexul alegătorilor, dar și despre împărțirea pe urban și rural.

La precedentele alegeri locale, din 2012, au votat 56,39% dintre românii înscriși pe liste. Ca de obicei, între mediul rural și cel urban era o diferență consistentă (peste 15 procente).

Ce scor îşi propun principalele partide la alegerile locale de duminică

Liderii partidelor mari au ezitat să îşi asume un procent clar la scrutinul din 5 iunie, social-democraţii fiind însă siguri de locul întâi, liberalii dovedindu-se cei mai temători, iar cele trei partide mici – ALDE, UNPR şi PMP visând fiecare la un scor din două cifre, scrie MEDIAFAX.

În contextul în care alegerile locale vin la puţin timp după ce a fost condamnat definitiv în dosarul ”Referendumul”, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a ezitat multă vreme până a avansat un procent clar pe care şi-l propune la locale. În cele din urmă, într-o emisiune televizată, el a declarat că în opinia sa PSD nu are cum să scadă sub 35%. Astfel, ţintele asumate au fost victoria Gabrielei Firea în Capitală, un număr de primari mai mare decât în prezent şi un vot politic la consiliile locale în jur de 35%.

El şi-a retras treptat declaraţiile despre o eventuală demisie din fruntea partidului, ultima versiune înainte de scrutinul de duminică fiind că îşi depune mandatul dacă PSD nu va fi primul în preferinţele electoratului.

Copreşedintele PNL Vasile Blaga, a cărui scaun se clatină în eventualitatea unui rezultat slab al PNL, a fost şi mai precaut. El a refuzat să îşi propună un procent, dar a prognozat spre finalul campaniei că PNL va câştiga cel puţin jumătate din capitalele de judeţ în Moldova şi aproape toate în Ardeal şi Banat, îndemându-i pe liberali să se bată în toată ţara la fel. ”În Moldova vom câştiga cel puţin jumătate din capitalele de judeţ, iar în Ardeal şi Banat PSD va câştiga două primării dacă are noroc”, a fost pronosticul lui Blaga la evenimentul de sărbătorire a 141 de ani de la înfiiţarea PNL. El a subliniat că doreşte să desfiinţeze comentariile din media potrivit cărora pe liberali îi paşte un dezastru electoral şi vor pierde în mai toate judeţele.

El a declarat deja că nu crede că se impune un congres extraordinar al PNL după locale, poziţie susţinută şi de candidatul partidului la Bucureşti, Cătălin Predoiu, aflat şi el într-o situaţie dificilă ca şef al celei mai importante filiale. Predoiu şi-a evaluat propriile performanţe electorale pe baza sondajelor ca fiind între 23 şi 26%, dar în creştere.

Pe de altă parte, Nicuşor Dan – în luptă cu Predoiu pentru a fi primul între învinşi – a declarat că are în jur de 16% din voturi în Capitală, iar USB va obţíne probabil 11 din 55 mandate de consilier.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat la sfârşitul lunii aprilie că îşi propune ca PMP să obţină la alegerile locale 10-12% din voturile pentru consiliile judeţene pentru a face posibilă atingerea obiectivului de 15-20% la alegerile parlamentare din toamnă.

„La vot politic pe consilii judeţene aş vrea să obţinem 10-12% ca să aşezăm platforma pentru alegerile legislative, unde obiectivul este 15-20%”, a declarat preşedintele PMP Traian Băsescu, la B1 TV, întrebat ce scor îşi propune să obţină PMP la alegerile locale. El a precizat că partidul pe care îl conduce are speranţe mari la primăriile Galaţi şi Ploieşti.

”Cel mai probabil ne vom păstra statutul de al treilea partid la nivel naţional”, a prognozat şi preşedintele UNPR, Valeriu Steriu.

Şi copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu se consideră îndreptăţit la medalia de bronz, el declarând că îşi propune pe votul politic la consilii un scor din două cifre.

Aceste 3 partide mai au un punct în comun – demisiile liderilor în caz de eşec sunt excluse.

Întrebat care este ţinta partidului său pentru alegerile locale, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a spus că obiectivul este să menţină numărul actual de primari.

„Dacă noi reuşim să menţinem în jurul cifrei de 200 de primari, cu patru, cinci primari mai mult sau mai puţin, înseamnă că ne-am făcut datoria. (…) În 2012, unde am câştigat, putem câştiga, dacă nu facem vreo greşeală în selecţia candidaţilor şi în campania electorală, putem câştiga toate primăriile, eventual putem să mai câştigăm două, trei, patru primării în plus”, a opinat el.