Ghinea: La finalul PNRR, ar trebui să avem, pe lângă Hidroelectrica, alte trei companii de stat listate la bursă
„La finalul PNRR ar trebui să avem, pe lângă Hidroelectrica, alte trei companii de stat listate la bursă din zona de transporturi şi energie. Aici a fost o întreagă discuţie destul de dificilă şi cu Ministerul Energiei şi cu Ministerul Transporturilor, pentru că nu au considerat că este momentul acum să spunem: ‘Uite, în 2024 listăm această companie’. Comisia a spus: ‘Dar vrem totuşi nişte ţinte’ (…) Listarea la bursă a unor pachete minoritare sau majoritare este un instrument prin care să îmbunătăţim guvernanţa acestor companii, găseşti investitori serioşi care au şi ei o miză în a urmări performanţa. Deci, practic, statul român trebuie ca, pe lângă Hidroelectrica, care este în mod explicit trecută, să mai pună încă trei companii mari din zona energie, transporturi, în procesul de listare. Mai apare o referire la partea de mediu, unde avem un jalon legat de descurajarea utilizării de carburanţi fosili pentru energie şi încălzire şi atunci, în acel proces, să extindem la companiile locale de termoficare aceste principii de guvernanţă corporativă”, a menţionat Ghinea, la un eveniment organizat de Asociaţia Expert Forum.
Acesta a subliniat că „o recomandare recurentă a Comisiei Europene în rapoartele de ţară” a fost aceea de a face ordine în guvernanţa companiilor de stat, scrie Agerpres.
Totodată, Cristian Ghinea a precizat că această recomandare „a fost ignorată ani buni de guvernele anterioare”, iar acesta a fost momentul în care Comisia „era foarte fermă cu acest subiect”.
„Eu cred ca este o poziţie logică, pentru că suntem o ţară aflată în procedura de deficit excesiv, dar care în acelaşi timp pierde resurse publice valoroase, fie prin neglijenţă, fie prin politizarea managementului companiilor de stat”, a susţinut Ghinea.
Potrivit acestuia, sunt trei zone importante în PNRR atunci când vine vorba de companii de stat, una dintre acestea fiind transportul, „un minister greu, cu destul de multe companii”.
„Avem Reforma 2, care se numeşte ‘Management performant pentru transport de calitate, îmbunătăţirea capacităţii instituţionale de management şi guvernanţă corporativă’. Practic, ar trebui ca Ministerul Transporturilor să angajeze o instituţie financiară internaţională sau societate internaţională de audit care să evalueze aceste companii pe care le are în subordine, în speţă: CNAIR, CNIR, CFR, CFR Călători şi Metrorex. După ce contractează această asistenţă pe bază competitivă, evident, vor fi nişte recomandări care trebuie puse în practică până în 2023. Între timp trebuie să facem selecţie şi numirea CA-urilor la CNAIR, CNIR, CFR, CFR Călători şi Metrorex pe bază competitivă şi stabilirea unor indicatori de performanţă pentru aceste CA-uri. Sunt două jaloane pe această Reformă 2 din componenta transporturi: primul jalon este numirea acestor CA-uri, pe baze competitive şi transparente şi al doilea, până în 2023, punerea în aplicare a recomandărilor acelui audit internaţional”, a arătat Cristian Ghinea.
Referiri la companiile de stat apar şi la componenta energie, Reforma ‘Îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor de stat din sectorul energetic’, mai spune fostul ministru. Astfel, aici se prevede numirea unor Consilii de Administraţie pe baze transparente şi competitive, „acolo unde nu sunt”.
„La companiile de stat din subordinea Ministerului Energiei: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica. De asemenea, sistemul de remunerare trebuie să fie legat de obiective cantitative şi calitative de performanţă. Jalonul pentru reforma aceasta este trimestrul IV din 2022. Deci, practic, ar trebui să vedem această îmbunătăţire a Guvernanţei corporative a companiilor de la Ministerul Energiei până la finalul lui 2022. Paralel, legat oarecum, finalizarea listării unui pachet de 15% din acţiunile Hidroelectrica, deci până în 2023 trimestrul II este acest jalon. Vă reamintesc că Hidroelectrica are deja la Fondul Proprietatea 20%, cu încă 15% mai face nişte paşi pentru a aduce şi investiţii şi a avea supravegherea şi din partea unor investitori pe partea de guvernanţă corporativă. Ca o temă transversală, tema se regăseşte în componenta 14 de ‘Bună guvernare, reforma administraţiei şi justiţiei’, unde avem reforma nouă care vorbeşte în mod explicit de îmbunătăţirea cadrului general de implementare a principiilor de bună guvernanţă”, a adăugat el.