Ghinea, MFE: Absorbţia fondurilor europene la nivelul UE pentru perioada 2014-2020 este 1,7%. România înregistrează 0,18%

Recent, Corina Creţu s-a declarat îngrijorată de ‘startul lent’ al României în implementarea proiectelor pentru perioada 2014-2020, afirmând că aceasta are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din acest exerciţiu bugetar.

‘Rata de absorbţie 2014 – 2020 este un indicator nerelevant acum, la începutul exerciţiului bugetar, înainte de a fi desemnat sistemul de management în întreg (…) Asta nu scuză faptul că Guvernul Ponta nu a mişcat pe subiect, România stă mai prost decât media europeană, dar recuperăm. Facebook-ul doamnei Creţu (Corina Creţu, comisar european pentru politică regională – n. r.) nu s-a îngrijorat pe subiect la timpul potrivit. Când toată UE e la 1,7% absorbţie pentru 2014 – 2020, şi sunt ţări cu zero, şi cele mai multe în jur de 1%, relevant e să vorbim despre lansări şi despre pregătirea de proiecte. Şi, aici, am lansat ghiduri de 12 miliarde de euro, în 97 de zile de când sunt ministru (…) Din mai până azi au mai fost trimise aplicaţii de plată de către România (şi celelalte state, desigur). Facebook-ul doamnei Corina Creţu spune că este zero, dar ne felicită pentru dialogul constructiv şi eforturile comune (…) Păcat că Facebook-ul doamnei Creţu selectează preferenţial cifre. Mă aştept ca Facebook-ul doamnei Creţu să exprime îngrijorări similare şi pentru celelalte ţări din tabel (…)’, scrie ministrul Fondurilor Europene.

Potrivit acestuia, ‘cât despre absorbţia din închiderea programelor 2007 – 2013’, se aminteşte despre ‘două miliarde de euro intraţi în ţară sub acest guvern până acum, 3,6 miliarde estimate pentru tot anul 2016 (conform celebrului memorandum adoptat săptămâna trecută)’.

Ghinea notează faptul că datele Comisiei Europene vizează programele aferente politicii de coeziune, politicii agricole comune, politicii de pescuit şi afaceri maritime şi fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, iar ratele oficiale de absorbţie, la 31 mai, sunt, printre altele: Bulgaria (0,07%), Cipru (0,23%), Spania (1,87%), Ungaria (0%), Italia (0,39%), Polonia (0,87%), România (0,18%).

Într-o declaraţie acordată marţi AGERPRES, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a afirmat că este îngrijorată de ‘startul lent’ în implementarea proiectelor pentru perioada 2014-2020, precizând că România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din acest exerciţiu bugetar.

‘În perioada 2007-2013, prin politica de coeziune, României i-au fost alocate în total 22,4 miliarde de euro din care s-au absorbit până acum peste 85,8% (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune). În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional (POR), pentru perioada 2007-2013, rata de absorbţie la data de 27 iulie era de 92,36% incluzând prefinanţarea şi plăţile în curs (efectuate, însă nedecontate încă de către Comisia Europeană), dintr-o contribuţie totală a UE de 3,966 miliarde de euro prin Fondul european de dezvoltare regională’, a spus Corina Creţu.

Deşi s-a arătat îngrijorată de ‘startul lent’ în procesul de implementare a proiectelor pentru 2014-2020, comisarul european a precizat că ştie că autorităţile din România depun eforturi susţinute în acest sens.

‘Pentru perioada 2014-2020, aşa cum am spus în repetate rânduri, mă îngrijorează startul lent în implementarea proiectelor. Până în momentul de faţă, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020, însă ştiu că autorităţile din România depun eforturi susţinute în acest sens, iar, în ceea ce ne priveşte, Comisia Europeană a fost şi va rămâne un sprijin pentru România, aşa cum o facem, de altfel, pentru toate celelalte state membre când întâmpină dificultăţi’, afirmă comisarul european pentru politică regională.

Potrivit Corinei Creţu, politica regională beneficiază de cea mai mare parte din bugetul UE pentru perioada 2014-2020 (351,8 miliarde de euro), fiind principalul instrument de investiţii al Uniunii. Astfel, UE a finanţat de-a lungul anilor zeci de mii de proiecte care au avut ca efect consolidarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă, cu beneficii vizibile atât la nivelul statelor membre, cât şi al Uniunii în ansamblu, spune Corina Creţu.

Comisarul european a adăugat că, în actuala perioadă de programare, mai mult de 100 de miliarde de euro sunt alocate dezvoltării urbane prin Fondurile structurale şi de investiţii europene. Astfel, pentru prima dată, 15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de către oraşele europene.

‘România primeşte a treia alocare ca mărime, după Polonia şi Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă, Guvernul României hotărând ca 20% din totalul fondurilor europene alocate în actuala perioadă de programare să fie administrate direct de către aleşii locali. Mai exact, 39 de oraşe – reşedinţe de judeţ – vor gestiona direct o mare parte a fondurilor UE pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, având un rol major în implementarea politicii de coeziune’, a explicat Corina Creţu.

Aceasta a menţionat că îşi doreşte ca, până la finalul mandatului său, să vadă că oraşele din România au profitat din plin de oportunitatea ce li se oferă prin fondurile europene pe care le au la dispoziţie în actuala perioadă de programare.

‘În acest scop, împreună cu DG Regio, vom organiza la Bucureşti, la începutul lunii octombrie, un eveniment special dedicat promovării tuturor acestor oportunităţi la care vor fi invitaţi atât primarii celor 39 de oraşe din România, cât şi primari ai altor capitale europene’, precizează Corina Creţu.

România şi Polonia sunt primele state membre unde au fost implementate proiecte-pilot în cadrul acestei iniţiative, în câte două regiuni din fiecare ţară, respectiv Nord-Vest – Nord-Est (România) şi Swietokrzyskie – Podkarpackie (Polonia).

‘În România, am lansat personal această iniţiativă la începutul lunii martie 2016, împreună cu viceprim-ministrul Vasile Dîncu. În colaborare cu serviciile mele şi cu sprijinul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, agenţiile de dezvoltare din cele două regiuni selectate pentru faza pilot au pregătit deja planuri de acţiune pentru măsurile care ar urma să fie implementate în următorii doi ani. Eforturile noastre se vor concentra pe crearea unor conexiuni reale între cercetare, inovare şi mediul de afaceri, ca element fundamental pentru creşterea productivităţii, locuri de muncă durabile şi coeziune socială. Un alt element esenţial al acestei iniţiative este implicarea activă a tuturor actorilor regionali: şcoli şi universităţi, organizaţii de ocupare a forţei de muncă şi sindicate, IMM-uri, investitori, administraţii naţionale şi regionale, ONG-uri’, a subliniat Corina Creţu.