Ghinea: România este a treia țară din UE care își face public PNRR-ul și prima care a publicat și anexele
„Doar se vede capătul drumului, pentru că urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene. Au fost foarte multe neadevăruri spuse despre PNRR. (…) Pe site-ul MIPE – mfe.gov.ro/pnrr în acest moment găsiţi tot Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Primul fişier descărcabil e un pdf cu tot planul, are 1.200 de pagini, al doilea fişier sunt toate anexele tehnice ale PNRR, sunt mai mult de 1.000 de pagini şi acolo plus Excel-uri. Am spus că am fi doar a treia ţară membră a UE care publică tot PNRR şi din câte ştiu eu am fi prima care publică şi anexele. (…) Nu există obligaţie a Comisiei de a publica PNRR, e o decizie a fiecărui guvern naţional. Într-un exemplu fără precedent de deschidere, noi, acest Guvern, am luat decizia de a publica tot PNRR, inclusiv anexele tehnice. Cred că ne prinde bine să vedem cu toţii ce este acolo. Suntem în proces de evaluare şi mai putem schimba, mai putem updata, putem retrimite anumite chestiuni dacă sunt greşeli pe care le-am făcut”, a explicat Ghinea.
El a subliniat că România „a plecat la drum” cu o supra alocare, ce a fost redusă la toate componentele. Astfel, pentru Sistemul management al apei sunt 1,8 miliarde de euro, pentru păduri şi biodiversitate 1,3 miliarde de euro, pentru deşeuri 1,2 miliarde, pentru transporturi 7,6 miliarde, pentru valul renovării 2,2 miliarde, pentru energie 1,6 miliarde euro şi pentru digitalizare 1,8 miliarde euro.
Alocarea pentru reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii este stabilită la 482 de milioane de euro, suport pentru sectorul privat, cercetare inovare – 2,3 miliarde euro, fondul local verde şi digital – 2,1 miliarde de euro, pentru turism şi cultură – 200 de milioane de euro, pentru sănătate 2,54 de miliarde, pentru social, reforme specifice – 217 milioane, reforma sectorului public, justiţie şi întărirea capacităţii partenerilor sociali – 167 de milioane şi România educată- 3,6 miliarde de euro.
„Acesta este bugetul mare al PNRR şi în interiorul fiecărei componente sunt linii de investiţii. De exemplu, la managementul apei cea mai mare sumă merge către apă şi canalizare şi aici completăm lipsurile pe care le avem în investiţii din fonduri europene obişnuite, de pildă localităţile mai mici de 2.000 locuitori vor avea acoperită această nevoie din PNRR tocmai pentru a asigura complementaritate. Sunt anexele de complementaritate poate cele mai complexe în care explicăm pentru fiecare program operaţional cum asigurăm să nu existe suprapuneri între PNRR şi programele operaţionale. Programele operaţionale au fost şi ele trimise într-o primă formă la Bruxelles. Sunt anumite discuţii pe care le-am pus iniţial în PNRR şi după discuţii cu Comisia Europeană şi după acest proces de complementaritate le-am trecut în aceste programe operationale”, a punctat ministrul.
România a depus oficial, luni, Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare la Bruxelles şi urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene.