Google, Microsoft, Yahoo!, Facebook, Twitter, Netflix, LinkedIn, Comcast, AT&T, unele dintre cele mai puternice firme în domeniile informatic şi web, au efectuat marţi o vizită la Casa Albă, unde au participat la o reuniune care a durat aproximativ trei ore, potrivit unuia dintre participanţi.
Această persoană a declarat pentru AFP, sub protecţia anonimatului, că Obama şi vicepreşedintele Joe Biden au vorbit timp de două ore cu interlocutorii lor despre NSA şi controversatul program de spionaj global PRISM. „Participanţii au argumentat în favoarea transparenţei”, potrivit sursei.
Într-un scurt comunicat comun, firmele au anunţat că au „discutat în mod direct cu preşedintele despre principiile (lor) cu privire la supravegherea guvernamentală (…) şi (l-)au îndemnat să acţioneze în vederea avansării rapide a unei reforme”.
La rândul ei, Casa Albă a afirmat că întâlnirea a constituit „ocazia ca preşedintele să-i asculte în mod direct pe conducătorii (firmelor), în momentul în care (preşedinţia) este pregătită să finalizeze examinarea programelor” de supraveghere.
Obama „a ascultat îngrijorările şi recomandările grupului şi a spus că va ţine cont de părerea lui”, potrivit aceleiaşi surse.
Preşedintele a mandatat un grup de lucru, în vară, însărcinat cu explorarea unor eventuale amendări sau unei reformări a programelor NSA. Experţii au înmânat vineri un raport Casei Albe, iar Obama intenţionează să dezvăluie măsuri cu ocazia susţinerii unui discurs luna viitoare, a confirmat marţi purtătorul său de cuvânt Jay Carney.
Casa Albă a fost nevoită să reacţioneze faţă de dezvăluiri supărătoare, vara trecută, provenind de la fostul consultant al serviciilor de informaţii Edward Snowden, cu privire la amploarea spionării datelor efectuate de NSA, Agenţia Naţională americană pentru Securitate.
Săptămâna trecută opt giganţi în domeniul Internetului, dintre care şapte au fost prezenţi la întâlnirea de marţi, au publicat o scrisoare deschisă adresată lui Obama în care reclamau stabilirea unui cadru pentru aceste practici care au afectat grav încrederea utilizatorilor lor.
Snowden abordează Brazilia
Snowden, refugiat în Rusia, a furnizat proba potrivit căreia NSA poate decoda anumite sisteme de încifrare, un procedeu care stă la baza a numeroase soluţii în domeniul securităţii informatice.
El a mai afirmat că firme americane au „cooperat” cu NSA, furnizându-i „puncte de intrare” în programele lor informatice sau livrându-i informaţii despre utilizatorii lor.
Microsoft a anunţat la începutul lui decembrie că va încifra datele schimbate în reţeaua sa informatică, din cauza unor „îngrijorări grave” cu privire la supraveghere, luând-o astfel înaintea Google, Yahoo! sau Twitter.
Reuniunea de marţi a coincis cu prima hotărâre judecătorească pronunţată împotriva NSA. Un judecător federal de la Washington a stabilit luni că o colectare a metadatelor telefonice ale unei persoane constituie o „atingere adusă vieţii private” şi că este fără îndoială neconstituţională.
Într-o hotărâre salutată de către apărărtorii libertăţilor individuale, magistratul, care a catalogat tehnologia supravegherii „cvasi-orweliană”, a trimis, totuşi, dosarul către o Curte de Apel, care urmează să se pronunţe pe fond.
Senatoarea democrată Dianne Feinstein, preşedinta Comisiei pentru Informaţii, a notat marţi că alţi magistraţi au considerat conform Constituţiei programul NSA şi a apreciat că „doar Curtea Supremă poate soluţiona problema constituţionalităţii” acestor operaţiuni.
Inculpat pentru spionaj în ţara sa, Snowden internţionează să solicite azil permament în Brazilia, în schimbul unei contribuţii la anchete braziliene asupra spionajului american, potrivit ediţiei de marţi a ziarului brazilian Folha de S.Paulo, care a publicat o scrisoare deschisă a acestuia.
Casa Albă a îndepărtat ideea unei discuţii cu fugarul în schimbul înapoierii documentelor furate, difuzate „cu pipeta” în presă începând din vară. Este necesar ca Snowden să revină în Statele Unite pentru a răspunde acuzaţiilor formulate împotriva sa, a repetat Carney marţi.