Gigi Becali a formulat o cerere de eliberare din motive medicale, acuzând o afecţiune veche la coloană care nu a mai fost tratată în perioada încarcerării, solicitarea urmând să fie judecată de Tribunalul Constanţa în 29 ianuarie, a declarat pentru MEDIAFAX avocatul Bogdan Vlad.
Termenul stabilit de Tribunalul Constanţa pentru judecarea cererii de eliberare, depusă în 30 decembrie, este 29 ianuarie. Avocatul care îl reprezintă pe Becali a mai spus că a depus vineri şi o solicitare ca instanţa să judece cererea de eliberare la o dată mai apropiată, dată fiind „urgenţa” situaţiei.
Bogdan Vlad a precizat că Gigi Becali are o afecţiune la nivelul regiunii cervicale a coloanei vertebrale, pe care a tratat-o constant timp de 30 de ani, înainte de a fi încarcerat, şi nu a mai putut continua tratamentul în închisoare. Recent, problema s-ar fi agravat, clientul său acuzând dureri acute şi insuportabile.
Situaţia este reflectată în dosarul medical al lui Becali, medicul de la Penitenciarul Poarta Albă având obligaţia să întocmească la rândul său un raport, a mai precizat Vlad.
Gigi Becali are de executat o pedeapsă de trei ani şi jumătate de închisoare, el fiind condamnat în 20 mai 2013 la trei ani de închisoare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării şi mai primind ulterior un spor de şase luni, după alte două condamnări, în dosarul „Valiza” şi în cel al sechestrării celor care i-au furat maşina.
Becali a fost încarcerat la Penitenciarul Jilava, până pe 29 octombrie, când a fost transferat la Penitenciarul Poarta Albă din judeţul Constanţa, după ce Administraţia Penitenciarelor a aprobat cererea acestuia.
Becali a depus în timpul detenţiei cereri de permisie sau de învoire pentru a participa la unele evenimente în familie, precum şi o cerere de întrerupere a pedepsei pentru trei luni, toate fiindu-i respinse.
De asemenea, avocatul Daniel Ionaşcu a declarat, în 14 septembrie, pentru MEDIAFAX, că a făcut o cerere de graţiere în numele lui Gigi Becali, care a fost depusă, probabil, de familia acestuia la Preşedinţie, după ce a fost semnată de mama finanţatorului FC Steaua.
În 20 mai, Gigi Becali a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Alături de acesta au primit pedepse de câte doi ani de închisoare cu executare fostul ministru al Apărării Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General Dumitru Cioflină. Cei trei au fost încarceraţi în 20 mai la Penitenciarul Rahova, iar în 10 iunie au fost transferaţi la Penitenciarul Jilava.
Becali mai are două condamnări definitive, dispuse anul acesta tot de instanţa supremă, respectiv una de trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul sechestrării celor care i-au furat limuzina, şi una de trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Valiza”, pentru dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În 27 iunie, Tribunalul Bucureşti a decis, după ce a judecat cererea de contopire a pedepselor lui Becali, să îi aplice acestuia un spor de şase luni de închisoare. Becali, dar şi procurorii DNA au contestat decizia la Curtea de Apel Bucureşti, care a respins ambele recursuri, finanţatorul Stelei având astfel o condamnare de trei ani şi jumătate de detenţie.
În 19 iunie, cererea lui Gigi Becali de întrerupere pentru trei luni a pedepsei de trei ani de închisoare din dosarul schimbului de terenuri cu MApN a fost respinsă de Tribunalul Bucureşti, hotărârea fiind atacată la Curtea de Apel Bucureşti, care, în 14 august, a respins recursul formulat de finanţatorul Stelei.
La 10 iulie, cererile lui Gigi Becali şi Dumitru Cioflină de schimbare a regimului de detenţie din semideschis în deschis, astfel încât să poată fi lăsaţi să iasă din penitenciar între anumite ore, au fost respinse de Judecătoria Sectorului 5, hotărârea instanţei fiind definitivă.
Două zile mai târziu, o altă solicitare a lui Becali, de învoire pentru a participa la înmormântarea mătuşii sale, a fost respinsă de conducerea Penitenciarului Jilava.
Tot în iulie, Gigi Becali a vrut să se înscrie pentru admiterea la Facultatea de Teologie a Universităţii Bucureşti, însă nu a primit acordul necesar de la Arhiepiscopie, deoarece se află în detenţie, iar instituţia de învăţământ superior are numai cursuri de zi.