Predecesorul său Mario Draghi a prognozat în septembrie un deficit de 3,4% din PIB, cu o legislaţie constantă. Diferenţa dintre cele nouă previziuni înseamnă circa 21 de miliarde de euro suplimentare, conform foii de parcurs economice adoptate vineri seară de consiliul de miniştri.
În paralel, Guvernul Meloni a revizuit în creştere previziunea de creştere economică pentru acest an, la 3,7%, faţă de 3,3% prognozat de Draghi.
Anunţul surpriză de la 31 octombrie privind o creştere a PIB cu 0,5% în al treilea trimestru, când guvernul şi experţii Parlamentului anticipau o scădere uşoară, se află probabil în spatele acestei decizii şi ar urma să crească marja de manevră bugetară a Giorgiei Meloni, comentează France Presse.
Ministrul Economiei Giancarlo Giorgetti a menţinut previziunea de creştere de 0,6% pentru 2023 avansată de guvernul lui Mario Draghi, în care a fost ministru al dezvoltării economice.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră totuşi inevitabilă o recesiune anul viitor în Italia, cu un recul al PIB-ului de 0,2%.
Giorgetti, reprezentant al aripii moderate a Ligii (extrema dreaptă) lui Matteo Salvini, ar urma să adopte o abordare bugetară prudentă şi să aplice măsuri electorale în doze mici.
Pentru prima sa vizită la Bruxelles, Giorgia Meloni a optat şi ea joi pentru un ton conciliant în întâlnirile cu liderii UE.
Deplasarea a fost un prilej de a discuta despre dosarul sensibil al creşterii preţurilor la energie şi despre proiectul de buget pe 2023, pe care noul Guvern trebuie să-l definitiveze într-un timp record pentru a-l trimite la Bruxelles înainte de sfârşitul lunii, mai notează AFP.