Google şi alte companii ştiu când suntem treji sau adormiţi, iar acesta este doar începutul

Google a anunţat săptămâna trecută că a plătit 3,2 miliarde de dolari pentru Nest, producător de termostate care pot fi controlate prin smartphone-uri şi de dispozitive de detectare a fumului.

Fondată în 2010 de doi foşti angajaţi ai Apple, Tony Fadell şi Matt Rogers, Nest Labs produce termostate care se autoprogramează în funcţie de preferinţele utilizatorului în ceea ce priveşte temperatura ambientală. Dispozitivul detectează dacă nu este nimeni acasă, caz în care reduce consumul de energie al locuinţei.

Industria termostatelor are venituri anuale de circa 3 miliarde de dolari, potrivit firmei de analiză a pieţei IBISWorld, în creştere cu 2% pe an faţă de 2008.

Compania de cercetare a pieţei Navigant Research estimează că piaţa aparaturii electrocasnice operată prin smartphone-uri va creşte de la 612 milioane de dolari în 2012 la 35 de miliarde de dolari în 2020.

„Smartphone-urile devin din ce în ce mai mult telecomenzile vieţii noastre. Vor controla totul, în case şi maşini”, a declarat Jeff Kagan, analist în domeniul tehnologiei, relatează MarketWatch

Tot mai multe companii vor încerca să fabrice astfel de sisteme în următorii ani, care să monitorizeze aproape orice mişcare dintr-o locuinţă, a spus Neil Strother, analist la Navigant Research.

Există deja o mică armată de aplicaţii care fac acest lucru.

SmartThings, o aplicaţie gratuită pentru iOS şi Android, monitorizează comutatoarele pentru lumină şi uşile locuinţelor şi automobilelor.

Compania de automatizări pentru locuinţe Vivint, cumpărată în 2012 pentru 2 miliarde de dolari de Blackstone Capital Partners, are 800.000 de clienţi în America de Nord.

Aplicaţia iOS dezvoltată de această companie acţionează ca un detector de mişcare, sistem de securitate controlat prin telecomandă şi sistem de închidere electronică a uşilor.

Sistemul Digital Life al AT&T semnalează, în schimbul unui abonament care porneşte de la 4,99 de dolari pe lună, scurgerile de apă, consumul de energie, uşile care nu sunt închise, incluzând şi camere de supraveghere a locuinţei.

Compania tehnologică Belkin a lansat chiar şi un cuptor controlat prin smartphone.

Cum afectează aceste aplicaţii viaţa privată?

Ceea ce află în prezent companiile atunci când accesezi Facebook dintr-un restaurant sau Google Maps este nimic în comparaţie cu datele care vor fi obţinute de la clienţi în viitorul nu prea începărtat, consideră Adi Kamdar, membru al Electronic Frontier Foundation, care militează pentru protejarea vieţii private.

„Maşinile conectate la Internet ar putea raporta şofatul imprudent, creşterea sau anularea unei asigurări. În mod similar, o companie de asigurări de locuinţe ar putea fi interesată de un detector de fum care se declanşează de mai multe ori pe zi. În timpul unui divorţ, soţul/soţia ar putea cere companiei care operează termostatele date care să dovedească faptul că partenerul său menţine în casă temperaturi prea scăzute, iar copiii stau în frig”, a spus Kamdar, întrebându-se dacă oamenii îşi doresc să aibă de-a face cu aşa ceva.

Majoritatea companiilor colectează date agregat şi susţin că nu fac publice informaţii personalizate.

Cofondatorul Nest, Matt Rogers, a scris pe blogul companiei că politica acesteia limitează în mod clar utilizarea informaţiilor de la clienţi la furnizarea şi îmbunătăţirea produselor.

Politica Google în domeniul confidenţialităţii datelor a evoluat de la 650 de cuvinte în urmă cu 12 ani la 2.260 de cuvinte şi stipulează că pot fi făcute publice sau împărtăşite cu partenerii doar informaţii agregat, nepersonale.

Regulamente asemănătoare au şi companiile SmartThings şi Vivint.

Politica privind utilizarea informaţiilor despre clienţi trebuie însă să ţină cont şi de piratarea datelor.

„Ce se întâmplă dacă cineva intră în telefonul tău?”, s-a întrebat Rick Singer, CEO la GreatApps.com.

În 2011, cercetătorii germani Dario Carluccio şi Stephan Brinkhau au făcut o prezentare privind accesarea unor date transmite de un contor inteligent serverului unei companii de utilităţi.

După două zile de analiză a datelor, ei au putut să spună dacă proprietarul locuinţei este acasă, dacă doarme sau dacă este plecat, câte computere şi televizoare se află în locuinţă şi chiar dacă se uită cineva la televizor.