În SUA, companiile pot anunţa restructurări de amploare şi să concedieze sute dacă nu mii de angajaţi în câteva luni şi multe companii au şi făcut acest lucru. Între timp, în Europa concedierile în masă anunţate de companiile de tehnologie s-au blocat din cauza prevederilor din codul muncii care fac practic imposibile concedierile fără consultările prealabile cu organismele care protejează drepturile angajaţilor. Această situaţie lasă în incertitudine mai multe mii de angajaţi din sectorul tech, care nu sunt siguri dacă vor fi sau nu afectaţi de negocierile care se pot prelungi la infinit.
În Franţa, gigantul Alphabet Inc., firma mamă a Google, poartă în prezent discuţii privind reducerea numărului de salariaţi prin plecări voluntare şi oferă salarii compensatorii în speranţa că vor fi suficient de atractive pentru a-i convinge pe angajaţi să părăsească firma au declarat pentru Bloomberg surse din apropierea acestui dosar. La rândul său, Amazon a încercat să convingă mai mulţi senior manageri să demisioneze prin oferirea a 12 salarii compensatorii şi de asemenea a permis angajaţilor care vor pleca să îşi primească recompensele în acţiuni sub formă de bonusuri, a declarat o altă sursă.
Atât în Franţa cât şi în Germania, unde legislaţia muncii se numără printre cele mai puternice din UE, Google poartă în prezent negocierile cu comitetele de întreprindere, entităţi în cadrul cărora reprezentanţii angajaţilor negociază cu echipele manageriale chestiunile legate de forţa de muncă. Potrivit legislaţiei, companiile sunt obligate să negocieze cu aceste comitete de întreprindere înainte de a recurge la concedieri, un proces deseori îndelungat care include strângerea de informaţii, negocieri şi posibilitatea unui recurs.
Din cauza acestor cerinţe, sucursalele Google din Germania şi Franţa vor fi printre ultimele locaţii afectate de restructurări, asta dacă se va ajunge până la urmă în această situaţie, a declarat sursa citată de Bloomberg.
Contactat pentru a-şi exprima poziţia, Google a recunoscut că poartă negocieri cu comitetele de întreprindere, adăugând că nu are de gând să implementeze concedieri în România, Grecia sau Austria.
„Am lucrat cu atenţie şi cu fiecare ţară în parte unde se vor implementa reduceri de personal pentru a respecta în totalitate cerinţele legale, care pot varia de la o locaţie la alta, sunt complexe şi necesită timp”, a declarat un purtător de cuvânt de la Google.
În Paris, unde Google are aproximativ 1.600 de angajaţi, comitetul de întreprindere negociază cu compania cât de mulţi angajaţi şi ce categorii de angajaţi vor fi incluşi în planul de plecări voluntare. Sursele din apropierea discuţiilor spun că o decizie finală ar putea fi luată abia peste câteva săptămâni şi între timp lucrurile vor continua ca de obicei. Potrivit unui angajat, echipa managerială a comunicat în mod clar că nimeni nu va fi forţat să plece.
În contrast, în Marea Britanie, unde protecţia legii nu este atât de strictă, aproximativ 500 dintre cei 8.000 de angajaţi ai Google vor fi nevoiţi să părăsească firma, potrivit reprezentantului sindicatului Unite the Union, Matthew Waley, adică o cotă de 8% în linie cu obiectivul global al firmei. Discuţiile cu comitetul de întreprindere au avut drept rezultat acordarea unor pachete compensatorii confidenţiale însă numărul disponibilizărilor nu este subiect de negocieri. „Încearcă să respecte cerinţele minime legale”, a spus Matthew Waley, referindu-se la procedurile de negociere care sunt în derulare.
Amazon, Alphabet şi Meta au peste 170.000 de angajaţi pe continentul european şi în Marea Britanie iar inginerii de software câştigă salarii care în multe cazuri sunt la jumătate faţă de ceea ce primesc omologii lor din SUA.