Gorghiu: Acordarea voucherelor de vacanţă şi în mediul privat elimină o discrepanţă importantă între angajaţi
„În favoarea acestei propuneri au semnat nu mai puţin de 140 de parlamentari (…). Mă număr şi eu printre iniţiatorii acesteia (…). Dezbaterea în jurul ei va avea o cuprindere mai mare – aceea de arăta că Parlamentul are voinţa de a elimina inechităţile dintre bugetari şi angajaţii în mediul privat (…). Proiectul de acum prevede extinderea sistemului voucherelor de vacanţă suportate din bugetul de stat şi la cei 4,2 milioane de angajaţi din sectorul privat, eliminând, aşa cum spuneam, o discrepanţă importantă, între angajaţii din sectorul bugetar şi cei de la privat. Fără ca angajatorii privaţi să facă un efort propriu! (…) Este o măsură care încurajează încheierea de contracte de muncă şi reduce presiunea fiscală în condiţiile în care la noi costul fiscal pe angajat este de peste 40%, cel mai ridicat din UE”, a precizat Gorghiu în deschiderea dezbaterii, scrie Agerpres.
Ea a menţionat că un element foarte important este faptul că cea mai mare parte din valoarea acestor vouchere de vacanţă, „cel puţin două treimi”, se va întoarce în economie.
„Sectoare precum turismul şi HoReCa vor fi impulsionate şi la fel industriile conexe: transport, comerţ, servicii, industria alimentară. Şi asta după ce ele au fost afectate de mai bine de trei ani de crize multiple şi suprapuse: pandemia COVID, inflaţie, criza energetică sau inflaţie”, a punctat Gorghiu.
Senatorul liberal Eugen Ţapu Nazare a subliniat că trei sunt motivele care au stat la baza acestei iniţiative legislative, semnată de peste 140 de parlamentari de la PNL, PSD şi UDMR: discriminarea între angajaţii din sectorul public şi privat, costul fiscal din România, care este cel mai mare din UE, şi ponderea turismului în PIB.
„De ce am elaborat acest proiect legislativ: am plecat de la trei motive principale. Discriminarea care este făcută astăzi între angajaţii din sectorul privat şi cei din sectorul public, în condiţiile în care cei 4,2 milioane de angajaţi din sectorul privat sunt practic principalii contributori şi tocmai ei nu beneficiază de această facilitate, ci numai din sectorul public (…). Astăzi, România are cel mai mare cost fiscal din Uniunea Europeană pe angajat, adică 40,85%, în condiţiile în care media pe UE e 26 – 27% (…). Al treilea motiv principal este ponderea turismului în PIB. În România, conform INS, ponderea turismului în PIB este 2,9%, în condiţiile în care media în UE este 4%”, a transmis senatorul.
Tudoriţa Lungu, secretar de stat în Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (MAT), a precizat că ministerul pe care îl reprezintă susţine această iniţiativă legislativă, pentru că „efort se face şi în mediul privat”, iar acest proiect „vine şi face dreptate”.
„Este un beneficiu pentru forţa activă a acestui stat. Până la urmă, ei (angajaţii din mediul privat – n.r.) sunt cei care creează plus valoare şi ne ajută pe noi, stat, să facem şi protecţie socială. Pentru că dacă mediul privat nu merge, nu avem ce distribui. MAT susţine necondiţionat acest proiect de lege şi îmi doresc foarte tare să ne mobilizăm cu toţii, parlamentari, indiferent de ce culoare politică am avea, să convingem Ministerul de Finanţe că nicio sumă nu este prea mare pentru a acorda atenţie salariaţilor şi forţei active a acestui stat. Pentru că, până la urmă, cei 6 miliarde de lei par o sumă foarte mare, însă ea se întoarce în economie şi nu e un efort bugetar aruncat pe apa sâmbetei”, a spus Lungu.
În intervenţia sa, senatorul Turos Lorand, liderul grupului parlamentar al UDMR, a subliniat că prin acest proiect se elimină discriminarea între angajaţii de la stat şi cei privaţi.
„Sprijinim (acest proiect – n.r.), considerăm că e benefic atât angajaţilor, cât şi angajatorilor şi aduce în plus şi cu ce noi nu ne-am obişnuit de-a lungul anilor, nu necesită efort financiar din partea angajatorilor, nici măcar o pre-finanţare (…). Pe de altă parte, cred că e foarte benefic atât sistemului HoReCa, cât şi întregii economii naţionale”, a susţinut senatorul UDMR.
La dezbatere participă parlamentari, reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României, ai Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi ai asociaţiilor patronale din turism.